Șase luni pentru o Europă în criză. Și după?
Statisticile spun că 75% din legile care influențează viața de zi cu zi a cețăteanului, indiferent de statul membru unde acesta trăiește, sunt adoptate la vârful Uniunii Europene. Iată de ce, deciziile luate la Bruxelles îi influențează și pe români. Orice criză din Europa are un efect de domino asupra noastră. Și, este necesar să vorbim despre aceasta.
Articol editat de Carmen Sas, 20 septembrie 2016, 06:00 / actualizat: 21 septembrie 2016, 9:45
Uniunea Europeană se confruntă în prezent cu mai multe crize: cea economica, al cărei sfârșit nu se apropie, deocamdată, criza imigrației și a refugiaților, care, de un an se află în atenția opiniei publice și se caută soluții, terorismul, care a marcat puternic state importante din vest: Franţa, Belgia, Germania dar și referendumul britanic prin care cetățenii au decis ca țara lor să părăsească Uniunea Europeană. Această ieșire a Marii Britanii, care a surprins la Bruxelles, vara trecută, la anunțarea rezultatului, ridică multe întrebări privind păstrarea Europei unite.
Totuși, liderii europeni spun că este necesară activarea rapidă de către Marea Britanie a articolului 50 din Tratatul Uniunii Europene, ce trebuie să însemne notificarea părăsirii de către Marea Britanie a spațiului comunitar. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, declara săptămâna trecută că viitorul Uniunii Europene nu este supus riscurilor, în pofida Brexit-ului. Juncker a solicitat celorlalte state să lupte împotriva naţionalismului și a propus dublarea investiţiilor europene în următorii cinci ani.
De remarcat că la summitul Uniunii Europene care-a avut loc acum câteva zile la Bratislava, chiar cancelarul german Angela Merkel recunoștea că Uniunea Europeană se află într-o situație critică. Ea însăși se află, potrivit sondajelor, în scădere de popularitate și-n pragul alegerilor din țara sa, Merkel a insistat pe păstrarea unității europene dar și pe combaterea terorismului, ultimul fiind un subiect important de campanie electorală în Germania. Europa se gandeste acum la o solidaritate armată a statelor membre ale Uniunii Europene, așa cum a proclamat-o public președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.
„O forţă militară comună europeană va fi complementară Alianţei Nord-Atlantice. Suplimentarea apărării în Europa nu înseamnă diminuarea solidarităţii transatlantice”, nega el.
Europa a suferit peste treizeci de atacuri teroriste, dintre care paisprezece au avut loc numai anul trecut.
De reținut declaraţia finală a summit-ului de la Bratislava ce punctează ca repere pentru următoarele șase luni, considerat un nou termen limită pentru refacerea Uniunii Europene: măsuri de control al imigraţiei, combaterea terorismului şi a radicalizării dar şi dezvoltarea economică prin investiţii şi consolidarea pieţei unice.
Cerasela Rădulescu
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
