Prima pagină » Cultural » Edituri noi într-un târg proaspăt

Edituri noi într-un târg proaspăt

Între editurile consacrate prezente la Târgul de Carte Gaudeamus Oradea am identificat şi două edituri locale prezente în premieră. Să le cunoaştem:

Articol editat de , 19 mai 2016, 17:47 / actualizat: 20 mai 2016, 14:32

Editurii Casa Cărţii are în oferta ei peste 250 de titluri, cu o temetică diversă, de la cărţi de copii până la beletristică şi cărţi de referinţă. Suntem o editură specializată în carte creştină. Este prima participare la un târg de carte pentru că dorim să fim cât mai aproape de cititorii noştri. (Adrian Groza, reprezentantul editurii orădene Casa Cărţii)

Ne numim Editura Europrint. Suntem şi editură şi tipografie, tipărim şi edităm şi cărţi, ziare, reviste. Edităm în limba maghiară dar şi în limba română. Sîntem pentru prima oară la târg.

În seria lansărilor zilei, editura Rao a prezentat astăzi Biblia Pierdută de Igor Bergler, un bestseler românesc la limita dintre ficţiune şi roman istoric.

E un roman, asta e cert; dacă e un roman istoric, nu ştiu. Nu e în mod tradiţional un roman istoric, aş zice mai degrabă că e o parodie.

Au fost nenumărate biblii pierdute şi recuperate în ultimele decenii, apărute şi în România în traduceri. Ce aduce cartea aceasta, ce punct de vedere propune ?

Asta e o altă bilblie pierdută decât celelalte, e o biblie în care Gutenberg a strecurat un mesaj al lui Vlad Ţepeş. Asta aduce nou, mai ales că e o descoperire inedită a noastră. Oamenii trebuie să citească, să vadă ce e cu misterul ăsta, şi până acum cei care au citit cartea au rămas destul de mulţumiţi…

E sută la sută ficţiune, sau e şi o doză de istorie ?

Am un prieten care spunea că istoricii sunt scriitori de ficţiune fără talent. Aş vrea să sper că un autor de romane de ficţiune e un istoric cu talent. Ca să răsturnăm asta, Dan Brown a fost întrebat odată ce e ficţiune şi ce e adevăr în cărţile sale şi foarte nedumerit a spus : cum adică, ficţiune ? Tot ce scriu este cronica lucrurilor care s-au întâmplat întocmai. Şi eu am scris o cronică a lucrurilor care s-au întâmplat după părerea mea în felul acesta. (scriitorul Igor Bergler)

Centrul de interes al zilei l-a constituit conferinţa de la ora 13 , organizată de Direcţia Judeţeană pentru Cultură Bihor şi revista Familia, intitulată Eminescu, Vulcan şi revista Familia, care punctează tema acestei ediţii a târgului orădean: 150 de ani de la debutul poetului Mihai Eminescu în paginile revistei.

Iosif Vulcan nu s-a limitat să-i publice doar poezia „De-aş avea”. Au urmat în scurt timp încă cinci poeme şi, practic, Iosif Vulcan a fost singurul redactor care l-a retribuit pe poetul Mihai Eminescu pentru producţiile sale artistice. Aş remarca două aspecte: faptul că atât Mihai Eminescu cât şi Iosif Vulcan erau extrem de tineri – Eminescu avea 16 ani, Iosif Vulcan avea 25 de ani. Dacă citiţi poezia „De-aş avea” e clar, e poezia unui tânăr de 16 ani, uşor naivă, în maniera poemelor pe care le scria Alecsandri. Genialitatea lui Vulcan constă în a-l anticipa pe poetul matur, din „Luceafărul, „La Steaua” – nu e puţin lucru. A simţit vâna filozofică şi a fost cu adevărat generos, pentru că i-ar fi putut tăia aripile. Ce destin ar fi putut avea Mihai Eminovici, care studia la Cernăuţi, dacă bihoreanul Iosif Vulcan l-ar fi refuzat poate cu duritate şi nu l-ar fi încurajat să continue ? concluzionează Lucian Silaghi, preşedintele de onoare al Târgului de Carte Gaudeamus Oradea, şi Director al Direcţiei pentru Cultură Bihor.

La Oradea majoritatea vizitatorilor pleacă cu câte o carte cumpărată. Copiii sunt cei mai importanți cumpărători, deprind o obișnuință pentru o viață: cititul. E un semn de interes pentru târgul de carte dar şi o carte de vizită pentru Oradea culturală.