Festivalul Sigismund Toduţă la AMGD

A treia ediţie a Festivalului Internaţional Sigismund Toduţă se desfăşoară la Academia de Muzică Gheroghe Dima Cluj (AMGD) în perioada 15-21 mai. Am stat de vorbă cu conf. univ. dr. Ecaterina Banciu, președinta Festivalului Internațional Sigismund Toduță, președinta Fundației Sigismund Toduță.

Articol editat de , 17 mai 2016, 11:39

Ramona Pop:Această manifestare dedicată lui Sigismund Toduță este dovada recunoștinței și respectului față de o prestigioasă personalitate românească. Care este, pe scurt, aportul lui Sigismund Toduță în cultura românească a secolului al XX-lea?

Ecaterina Banciu: Sigismund Toduță a fost cel mai reprezentativ compozitor, muzicolog și eminent profesor al şcolii clujene; este primul compozitor român cu studii doctorale, susținute la Pontificio Istituto di Musica Sacra din Roma (1936-1938); alături de George Enescu, Sigismund Toduţă este unul dintre cei mai mari compozitori români, remarcat prin originalitatea stilului și creaţia sa impresionantă; pe lângă activitatea componistică, s-a implicat în cercetarea muzicologică, în viața spirituală, culturală și socială a urbei: a instituit Școala doctorală (1968, prima din țară), a publicat trei volume analitice dedicate lui Bach, a înfiinţat Corul Filarmonicii din Cluj (1971) și a format mai multor generații de compozitori.

RP: Festivalul a ajuns la cea de-a treia ediție şi ca în fiecare an aduce pe scena culturală clujeană personalități muzicale invitate. Cine sunt ei?

EB: În programul concertelor se vor cânta lucrările compozitorilor străini invitați în festival: Alexander Müllenbach (Salzburg, Austria), Doctor Honoris Causa al Academiei de Muzică la ediția anterioară, Agustín Fernández (Newcastle, Marea Britanie), Jan Ezendam (Maastricht, Olanda), Edgar Alandia (Perugia, Italia), Silvano Presciuttini (Roma, Italia), Karen Odrobna Gerardi (Roma, Italia), dar ponderea o constituie lucrările compozitorilor clasici români, și, în mod  special, lucrări de Toduță și cele ale generațiilor de discipoli care au urmat: Gheorghe Dima, Augustin Bena, George Enescu, Pascal Bentoiu, Felicia Donceanu, Sigismund Toduţă, Cornel Ţăranu, Hans Peter Türk, Dieter Acker, György Orbán, Adrian Pop, Ionică Pop, Iulia Cibişescu-Duran, Cristian Bence-Muk, Ciprian Pop, Răzvan Metea, Șerban Marcu, Tudor Feraru, Dan Variu și tânărul compozitor premiat la ediția anterioară, Alexandru Murariu.

Se vor regăsi în programele serilor și marii compozitori universali: Johannes Brahms, Giacomo Puccini, Maurice Ravel, și moderni, nume celebre, ca Iannis Xenakis, Edgar Varèse, Ennio Morricone, sau din generația mai nouă, Jaakko Mantyjarvi, Eriks Esenvalds, Craig Hella Johnson, Ola Gjeilo, Anna Michailova, Eduardo Soto-Milan, Tim Rescala, Luigi Marinaro, Thierry Deleruyelle. În total 41 de compozitori!

RP: Cele două ediții anterioare au îmbogățit activitatea studenților, cadrelor didactice și a publicului. Ce momente artistice sunt dedicate publicului larg, iubitorilor de muzică?

EB: În toate programele de concert ale festivalului, publicul larg va găsi și lucrări muzicale armonioase, de factură  neoclasică sau neoromantică, iar pe cele moderne le va înțelege mai bine dacă le va asocia cu muzica filmelor de acțiune.

RP: În cadrul evenimentelor care au scopul de a atrage cât mai mulţi tineri profesionişti, cursurile de măestrie constituie o adevărată provocare. Ce domenii muzicale îmbină cursurile de măiestrie în această ediție?

EB: Anul acesta vom avea cursuri de măiestrie ce cuprind 9 discipline diverse susținute de 11 profesori, după cum urmează: semiotică muzicală: Eero Tarasti (Helsinki, Finlanda),  discurs public: Gabriel Banciu (Cluj-Napoca, România), compoziție: Agustin Fernandez (Newcastle, Marea Britanie), Edgar Alandia (Perugia, Italia) Germania), muzicologie:  Silvano Presciuttini (Roma, Italia ) bizantinologie: Achilleas Chaldaeakes  (Atena, Grecia) critică muzicală: Fritz Trümpi (Viena Austria), dirijat: Roland Börger (Leipzig,  percuție:  Pablo Valarezo (Quito, Ecuador),  M.Ioan Minda (Vienna, Austria), dans contemporan: Dino Verga (Roma, Italia).

RP: Ziua de 17 mai reunește specialiști din România și din străinătate în cadrul conferinței internaționale. Care este ideea unificatoare care va asambla diversele teme abordate de invitații de onoare, moderatori și participanți?

EB: Tema conferinței internaționale din anul acesta se intitulează Politic și social în muzica secolelor XX-XXI  și își propune un memento al unor personalități marginalizate, proscrise, eliminate de ideologiile totalitare, sau al unor lucrări muzicale deturnate, distruse și uitate.

RP: Fenomenul muzicii contemporane este un subiect larg dezbătut în activitatea artistică. Cum abordează festivalul această latură esențială a culturii?

EB: De fapt, întregul festival e clădit pe acest pricipiu, de promovare a muzicii contemporane și nu oricum, ci profund ancorați istoric. Din programe reiese că îmbinăm vechiul cu noul, îi vom regăsi pe clasici, dar avem nevoie de tradiție și rădăcini, după cum ne va demonstra concertul Ansamblului Icoane, condus de Ioan Bocșa. În cele trei seri ale Dialogului Componistic vom cunoaște 7 generații de compozitori români, majoritatea formați la școală clujeană alături de compozitori de pe întreg mapamondul.

RP: Cum se realizează colaborarea între Academia de Muzică „Gheorghe Dima”, Școala Doctorală „Sigismund Toduță” și Fundația „Sigismund Toduță” în gândirea și organizarea festivalului?

EB: Colaborarea între cele trei instituții este perfectă, un dialog permanent și sprijin logistic, condiție ca un festival de o asemenea anvergură să poată avea loc. La aceasta se adaugă, bineînțeles, susținerea financiară venită din partea Consiliul Județean, a partenerilor noștri, și a sponsorilor. Un rol major îl dețin: echipa formată din cadrele didactice ale Academiei de Muzică „Gheorghe Dima”, personalul tehnic și auxiliar și, foarte important, studenții voluntari.

Ramona Pop