Obligatoriu pentru etichetarea laptelui

Președintele Klaus Iohannis a semnat, marți, 3 mai, decretul pentru promulgarea legii privind stabilirea unor măsuri suplimentare obligatorii pentru etichetarea laptelui proaspăt pentru consum și a produselor lactate.
Dacă la obținerea laptelui de consum s-a folosit și lapte praf, procentul acestuia în conținut trebuie, specificat prin etichetare.

Articol editat de DSRNetworkAdmin, 4 mai 2016, 13:56

De asemenea, pe noile etichete trebuie să fie menţionate condiţiile de păstrare, denumirea ambalatorului şi marca de identificare, conţinutul de grăsime exprimat în procente, precum şi procesul de tratament termic utilizat.
Pentru laptele şi produsele lactate care provin de la alte specii decât de la vaci de lapte se va menționa specia de la care provine. Modificările de compoziţie vor fi clare pe etichetă: îmbogăţirea laptelui în proteine lactice, săruri minerale sau vitamine, reducerea conţinutului de lactoză prin conversia în glucoză şi galactoză.

Pot primi menţiunea produs natural doar produsele lactate care conţin în proporţie de 100% ca materie primă laptele natural provenit de la vaci, bivoliţe, oi şi capre, fără a avea în compoziţie înlocuitori de lapte sau lapte praf. Menţiunea Produs românesc va reveni obligatoriu doar celor care folosesc în proporţie de 100% lapte materie primă provenit din fermele din România. Producerea, sau vânzarea de lapte proaspăt pentru consum cunoscând că este obţinut din înlocuitori de lapte se va sancţiona cu amendă de la 20.000 de lei la 25.000 de lei şi retragerea pe timp de 6 luni a autorizaţiei de funcţionare a producătorilor sau comercianţilor, după caz.

Un studiu publicat anul trecut arată că 89% dintre consumatori preferă să cumpere alimente româneşti, iar trei sferturi spun că magazinele ar trebui să vândă produse autohtone chiar dacă sunt mai scumpe.

Potrivit unor date ale Consiliului Concurenţei, 63% din laptele vândut în supermarketuri e românesc, iar 36% provine din alte ţări ale Uniunii Europene. Doar 22% din laptele produs de fermierii români ajunge să fie procesat în fabricile locale, în timp ce media UE de procesare în fabricile locale era de 92%

Principalul motiv pentru care laptele se strica este acțiunea luminii, oxigenului și microorganismelor dăunătoare asupra lui.

Laptele pasteurizat este încălzit la 72-75 grade Celsius, timp de 15-20 de secunde înainte de a fi răcit iar laptele UHT este încălzit la 140 grade Celsius, fiind menținut 4 secunde înainte de răcire.

Prin pasteurizare se elimină 99,99% din bacteriile inițiale, dar nu și sporii care pot să germineze după desfacerea cutiei.

Laptele UHT nu necesită refrigerare, de aceea se poate păstra la orice temperatură. Laptele pasteurizat are termen de valabilitate de 5-15 zile, dacă a fost păstrat la temperatura optimă.

Dacă legea va fi pusă în aplicare se pare că nu vom mai fi mințiți și nu vom mai consuma lapte din inima Ardealului adus din pusta ungară sau procesat din lapte praf importat din îndepărtata China în care poluarea nu mai este știre de senzație sau noutate pentru europeni. Calitatea laptelui diferă în funcție de rasa animalului, alimentația acestuia, calitatea apei consumate, modalitatea de efectuare a mulsului, starea de sănătate a animalului, igiena din câmp, grajd, sala de muls sau din viața fermierului. Nu trebuie să uitam condițiile de transport, păstrare și comercializare, tipul de ambalaj folosit, distanța în timp până la ziua comercializării și multe altele.

Un adult sănătos are nevoie zilnic de 1000 mg de calciu, iar după 50 de ani, de aproximativ 1200 mg. Aceasta înseamnă două căni de lapte, sau 500 ml iaurt, sau 50 g de brânză, pe zi .

Toate produsele din lapte, chiar dacă sunt degresate, au acelaşi conţinut de calciu.

Vasile Luca

Radio Cluj se poate asculta online AICI: