Prima pagină » Reportaje » Poveste de dragoste cu kurtoş kalacs

Poveste de dragoste cu kurtoş kalacs

Binecunoscutul kurtoş kalacs era la origini o delicatesă ce se prepara în gospodăriile ungureşti instărite din Transilvania, de regulă după ce se cocea pâinea în cuptor sau pe jarul de la prepararea silvoizei, am aflat de la o tânără familie din localitatea bistriţeană Reteag. Marika şi Zoli Daroczi au moştenit reţeta fabricării kalacs-ului direct de la bunica lor, dar vechimea acesteia urca mai multe generaţii, în timp. Familia Daroczi este de părere că acest produs, cunoscut şi sub numele de “colac secuiesc” nu este neapărat originar din ţinutul secuiesc şi că ar trebui să fie înregistrat de România la U.E. în rândul produselor cu origine protejată.

Străbunica lui Zoltan Daroczi de la care s-a mostenit reteta

Străbunica lui Zoltan Daroczi de la care s-a moştenit reţeta

Poveste de dragoste cu kurtoş kalacs — Foto: Marika Daroczi făcând aluatul pentru cozonacul pe tulnic

Articol editat de DSRNetworkAdmin, 29 martie 2016, 10:26

Străbunica lui Zoltan Daroczi de la care s-a moştenit reţeta

Coacerea acestui cozonac era marea problemă întotdeauna, fiindcă era nevoie de foarte mult jar. Elisabeta Fuştoş, mama lui Zoli, are 70 de ani şi îşi aminteşte cum se făcea kurtoş-ul în familia lor. Bunica mea de la mama dânsei ştia să-l facă şi aveau cuptor de cărămidă în curte, în care coceau pâine în fiecare săptămână. Şi atuncea ziceau că să facă ceva dulce pentru copii şi frământau aluatul de cozonac, scoteau jarul din cuptor şi făceau pe jarul acela.

Un alt moment prielnic pentru coptul kurtos-ului era toamna, când se prepara silvoiza. Dar, oricând se făcea kurtoş, el era deliciul copiilor şi nu numai al lor. Tânăr îndrăgostit, Zoli fura toţi colacii făcuţi de bunica sa şi-i mânca împreună cu drăguţa sa. Apărea cu Marika şi, când se termina cozonacul îl lua şi dispărea cu el. Şi zicea mama măi, noi lucrăm, dar care cum se coace, hai încoace! Zoli cu cozonacul a crescut! îşi aminteşte mama lui Zoli.

Întotdeauna mi-a plăcut dulcele şi uite că am cucerit-o aşa pe iubita mea, cu dulcele acesta bun!, mărturiseşte Zoli. Pentru mine a fost o noutate colacul, pentru că în familia mea nu se făcea kurtoş kalacs. Nu aveam nici cuptor şi poate că de aceea nu făceau, îl completează Marika.

Zoli şi Marika Daroczi

Kurtoş kalacs-ul a continuat şi peste ani să fie un liant care a unit tânăra familie Daroczi, mai ales că cei doi au hotărât să facă din producţia lui o afacere de familie. Dar, ce face atât de bun cozonacul pe care îl fac cei doi? Un lucru deosebit nu aş putea să vă spun că se pune în cozonac. Dacă se respectă reţeta şi dacă pui suflet şi respecţi etapele, fără să le grăbeşti, atunci şi produsul iese aşa cum îţi doreşti, ne spune Marika.

Şi totuşi, există o explicaţie: Nu folosim nici un fel de aditiv alimentar, doar produse naturale. Făină de foarte bună calitate şi analizăm făina şi glutenul făinii pe parcurs, ne mărturiseşte Zoli Daroczi.

Marika Daroczi făcând aluatul pentru cozonacul pe tulnic

Dar, mai contează şi calitatea jarului pe care este copt cozonacul, ne mai explică Zoli, care ne spune şi că kurtoş kalacs înseamnă “cozonac pe tulnic”. Atunci, este corect să fie numit “cozonac secuiesc?”. Se numeşte aşa pentru că secuii au făcut comerţ prima dată în România cu colacii ăştia, ne spune Zoli Daroczi.

În momentul de faţă România şi Ungaria îşi dispută întâietatea pentru înregistrarea produsului “kurtoş kalacs” pe lista europeană a produselor cu origine protejată. Produsul acesta este aici de sute de ani şi se poate dovedi. Am carte de bucate din anii 1800 unde apare şi atunci se numea kurtoş fank. Eu zic că originile le are în Ardeal, este un produs tradiţional al ungurilor din Ardeal şi părerea mea este că ar trebui să fie omologat de România!, pune punctul pe “i” Zoli Daroczi.
Poftiţi la un kurtoş kalacs de Reteag, făcut cu toată dragostea, vă rugăm!