Pregătiri pentru o eră nouă

Articol editat de , 1 ianuarie 2016, 06:00

Efectele schimbărilor climatice au fost mai mult decât evidente în prima parte a acestei ierni, cu temperaturi neobişnuit de mari şi fenomene extreme. Nu mai departe decât la începutul acestei luni, la Paris, statele lumii încercau să controleze schimbările climatice prin limitarea creşterii temperaturii globale. Un acord, numit „istoric”, a fost semnat la finalul conferinţei COP21.

La Paris s-au aşezat la aceeaşi masă cei doi mari poluatori cu gaze cu efect de seră, SUA şi China. Nu încape îndoială că era combustibililor fosili se apropie de final, aprecia organizaţia ecologistă Greenpeace. The Economist nota că, după summitul de la Paris, ideea de a investi într-o mină de cărbune va părea cu mult mai riscantă.

Specialiştii sunt de acord că sursele regenerabile vor da energia viitorului. A cărui viitor?

Am cerut lămuriri de la prof.univ. Alexandru Ozunu, decanul Facultăţii de Ştiinţa şi Ingineria Mediului din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai.

„Să spui pur şi simplu că trebuie să te menţii sub acea creştere de 2 grade Celsius – acum schimbată într-o ţintă de 1.5 grade – cred că e un lucru destul de nerealist, dacă nu vom găsi soluţii concrete. Trebuie să ne gândim că, din paleta acestor gaze cu efect de seră, procentul cel mai mare îl constituie dioxidul de carbon. Trebuie să ne gândim că aceste emisii au fost făcute de foarte mult timp. În ultimii 50 de ani au fost emise cantităţi imense în atmosferă, nu doar de dioxid de carbon, ci şi de metan şi alte gaze cu efect de seră. Or, în acest sens, trebuie să  se identifice şi să se găsească măsuri concrete de extragere a acestor gaze din atmosferă. Deocamdată, din câte ştim, soluţii eficiente nu există.”

Lumea trebuie să fie informată şi educată, de la nivelul învăţământului preşcolar, până la programe postuniversitare, crede Alexandru Ozunu.

„Partea de comunicare şi de educare a populaţiei e foarte importantă. Trebuie să creştem interesul populaţiei pentru a înţelege problemele adevărate de mediu. Aceste schimbări climatice trebuie să le punem în contextul crizelor de mediu pe care le trăim. Iar aceste crize de mediu trebuie să le vedem în tabloul general al crizei în care, în acest moment, se află omenirea. Sunt momente în care trebuie să conştientizăm că aceste lucruri sunt foarte importante.”

Sub egida Facultăţii de Ştiinţa şi Ingineria Mediului a fost organizat un Institut de cercetări pentru sustenabilitate şi managementul dezastrelor, asistat de calcul de înaltă performanţă, o unitate unică în ţară, care va fi inaugurată în primăvara anului 2016.

În cadrul institutului, la care colaborează opt facultăţi ale UBB, funcţionează un laborator de investigare a atmosferei şi schimbărilor climatice. Prin acest laborator, institutul e inclus în cele mai mari reţele de teledetecţie globale, transmiţând date şi către NASA, 24 de ore din 24. Dotat cu un supercomputer, institutul va putea constitui baze de date complexe, care vor fi utilizate şi pentru studiul schimbărilor climatice.

Ioana Bindea