Maria Tănase – “Pasărea măiastră” a Carpaților
Avem moșteniri impresionante pe care trebuie să le prețuim. Este și cazul Mariei Tănase, Regina cântecului românesc.
Articol editat de Alina Vingan, 16 octombrie 2015, 08:42 / actualizat: 16 octombrie 2015, 14:56
Maria Tănase a fost un simbol al acestui popor. Ea a rămas în memoria tuturor prin vocea sa excepţională, dar şi prin carisma şi frumuseţea deosebită.
A fost supranumită „Privighetoarea”, „reprezentanta întregii românimi”, „marea doamnă a milenarului cântec românesc”, „mitul Maria Tănase”, „Edith Piaff a României”.
Cântăreaţa a adunat de-a lungul vieţii folclorul românesc pe care a reuşit să îl expună în piesele populare care au făcut-o celebră. A avut un repertoriu extrem de vast ce-a cuprins cântece din toate regiunile României și din toate categoriile: doine, orații de nuntă, cântece de leagăn, de joc (hore, sârbe, învârtite), de dragoste, de petrecere, lăutărești, satirice, bocete.
Sunt voci care nu exprimă numai frumosul muzical, minunea veche şi cu toate astea mereu nouă a cântecului, ci ceva mai mult, exprimă sufletul unui loc şi al unui timp. Aşa a fost vocea Mariei. Când cânta ea, […] parcă plângea un violoncel cu strunele de mătase, spunea Constantin Nottara.
Maria Tanase a încântat şi a inspirat cu muzica ei câţiva dintre cei mai mari scriitori români: Liviu Rebreanu, Ion Minulescu, Cezar Petrescu şi Ion Pillat, dar şi fostul preşedinte american Hoover, Andre Gide, Yehudi Menuhin, Constantin Brâncuşi, George Enescu şi Jascha Heifetz.
Maria Tanase a fost aleasă să reprezinte cântecul popular românesc în America, în cadrul Expoziţiei Internaţionale de la New York din anul 1939.
Pasărea măiastră, cum a numit-o Nicolae Iorga, a venit pe lume în 1913, în mahalaua Cărămidarilor.
Apare pe scenă pentru prima dată în 1921, în faţa publicului de la Căminul Cultural din mahala, iar la 21 de ani, este selectată pentru teatrul de revistă Cărăbuşul condus de Constantin Tănase.
În scurt timp părăseşte teatrul pentru că nu a vrut să apară în faţa oamenilor în pantaloni scurţi şi pene.
Cu ajutorul unor prieteni ajunge să cânte la radio şi din acel moment avea să devină cea mai cunoscută interpretă de muzică populară.
În vara anului 1936 imprimă celebrele cântece populare Cine iubeşte şi lasă şi M-am jurat de mii de ori.
După aceste înregistrări, frumoasa cântăreaţă străbate ţara în lung şi în lat şi pleacă în străinătate pentru o serie de turnee, unde a încântat politicieni, ambasadori şi preşedinţi. Vizitele frecvente din Franţa şi America o transformă într-o femeie cosmopolită, care avea prieteni în toate colţurile lumii.
Istoricii susţin că Maria Tănase era în particular o persoană deosebită, cu simţul umorului, dar şi o împătimită a discuţiilor.
Era o persoană dezinvoltă şi vorbea cu mult patos, nu îi lipseau din limbaj nici înjurăturile pe care le folosea adesea, cu toate că se perinda în cele mai înalte cercuri cosmopolite ale Bucureştiului, explică istoricul Dan Falcan.
Din 1940 muzica ei este interzisă de legionari, care i-au distrus toate plăcile de patefon încercând să o facă uitată.
Continuarea articolului poate fi citită AICI.
Radio România Regional vă prezintă proiectul “Eu aleg România – 100 de români pentru istoria lumii”. 100 de personalități din cultură sau știință, care au marcat dezvoltarea lumii prin realizările lor. 100 de români care, prin creativitate, muncă și curaj, au adus România între țările care au îmbogățit cunoașterea universală.
