51% produse româneşti. Bucuros, dar de unde?
Senatul a votat o lege care le impune tuturor comercianţilor să vândă carne, legume şi fructe în proporţie de cel puţin 51% din producţie românească. Pe perioada de iarnă, procentul scade la 30%.
Articol editat de , 8 octombrie 2015, 12:03 / actualizat: 9 octombrie 2015, 13:08
Pentru cei care nu respecta legea, amenzile pot ajunge chiar şi la 50.000 de lei.
Încurajarea consumatorilor să cumpere produse româneşti este o iniţiativă lăudabilă, mai ales că în ultimii ani clienţii sunt tot mai exigenţi atunci când vine vorba de calitatea şi originea alimentelor pe care le cumpără.
Sprijinirea produselor româneşti este bună, însă de una singură măsura nu este suficientă, spune Felix Arion, profesor la Universitatea de ştiinţe agricole şi medicină veterinară din Cluj şi directorul clusterului Agro Transilvania.
Această lege va crea o presiune în plus asupra producătorilor români. Efectul ei va fi că producătorii din străinătate care nu vor mai putea intra pe piaţă pe căile obişnuite vor încerca să investească şi să producă în România. Ceea ce nu este întotdeauna bine, pentru că va veni cineva care investeşte într-o seră în care va produce în cantităţi la fel de mari ca în Olanda. Asta va elimina rapid un număr mare de producători autohtoni.
De data aceasta România forţează nota pe piaţă ca să-şi protejeze producătorii, ar fi însă mult mai bine să încerce indirect să sprijine producţia pentru ca legumele şi fructele autohtone să fie net superioare din punct de vedere al calităţii şi al preţurilor. ( Felix Arion)
Este aşadar absolut obligatorie o politică pe termen lung, care să sprijine producătorii autohtoni, atât pentru producţie cât şi pentru depozitare şi transport, pentru că altfel ei nu vor putea livra cantităţile cerute pe piaţă, spune Felix Arion, profesor la Universitatea de ştiinţe agricole şi medicină veterinară din Cluj şi directorul clusterului Agro Transilvania.
Legea votată de senat vorbeşte despre “lanţul alimentar scurt”. Ce înseamnă asta, ne explică Felix Aron:
Înseamnă că producătorii merg direct în supermarket cu marfa. Este un deziderat minunat, pe care noi îl încurajăm. Însă producătorii români singuri nu vor putea să susţină un asemenea lanţ. Ei au nevoie de forme de asociere, pentru că nu este fezabil pentru nimeni ca fiecare mic producător să meargă cu portbagajul plin de ceapă la magazin. Asta ar implica o creştere a costurilor care nu avantajează nici consumatorii şi nici comercianţii.
Un alt aspect al legii care îi nemulţumeşte pe producătorii români este faptul că nu se face deloc referire şi la produsele lactate.
Propunerea legislativă votată marţi de senat a ajuns la Camera deputaţilor, care este for decizional în acest caz. Dacă primeşte vot favorabil, ea va intra în vigoare la 60 de zile de la publicarea în monitorul oficial.
Doina Borgovan
Ascultă Radio Cluj online AICI:
