Ambarcațiuni preistorice prezentate la Muzeul Național al Unirii de la Alba Iulia

Piesa descoperită cu ocazia săpăturilor arheologice de la Tărtăria (jud. Alba) din 1989 aparţine unei categorii foarte rare de obiecte, respectiv reprezentărilor miniaturale de ambarcaţiuni preistorice.

Articol editat de Carmen Sas, 2 septembrie 2015, 09:29

Asemenea piese constituie mărturii indirecte privind practicarea navigaţiei în urmă cu mai multe milenii şi oferă totodată informaţii referitoare la tipurile de ambarcaţiuni care erau folosite.

Piesele mai sunt cunoscute pe teritoriul României în aria culturilor Cucuteni sau Gumelniţa. Deşi se păstrează sub formă fragmentară, respectiv doar prova, este foarte probabil ca ambarcaţiunea miniaturală de la Tărtăria să reproducă o barcă de tip monoxilă cu fund plat. Asemenea monoxile au fost descoperite în lacul Bracciano din Italia, datând din mileniul VI î. Chr. , precum şi pe teritoriul Germaniei, din mileniul V î. Chr.  Modelul de barcă de la Tărtăria dovedeşte practicarea navigaţiei pe cursul Mureşului, fie că acestea se făcea pentru pescuit, fie pentru transportul mai uşor al anumitor marfuri.

Descoperitorul celebrelor tăbliţe de la Tărtăria, arheologul Nicolae Vlassa, a publicat în 1970 un fragment de vas din lut descoperit într-o aşezare aparţinând aceleiaşi civilizaţii cercetată în centrul Clujului. Pe fundul acestui vas este incizată silueta unei ambarcaţiuni cu pânze, distingându-se clar catargul, dubla velatură triunghiulară şi vâslele.

Prin prisma cunoştiinţelor actuale, se poate afirma că ambarcaţiunea miniaturală de la Tărtăria reprezintă cea mai veche descoperire de acest gen cunoscută până în prezent pe teritoriul ţării noastre, apartenenţa sa la cultura Turdaş asigurându-i datarea spre finalul mileniului VI î. Chr. (Conf.univ.dr. Horia Ciugudean, cercetător  la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia)

Cezar Firu

Radio Cluj poate fi ascultat și on line, AICI.