Soluții durabile pentru gestionarea deșeurilor

Peste zece organizaţii neguvernamentale clujene vor depune vineri, 17 iulie, o petiţie la Primăria Municipiului Cluj Napoca, respectiv Consiliul Judeţean Cluj, prin care vor solicita adoptarea urgentă a unor măsuri menite să îmbunătăţească, în mod real, sistemul actual de gestionare al deşeurilor, încă nefuncţional, precum şi reducerea costurilor cu gestionarea deşeurilor în această perioadă de criză, în care deşeurile trebuie depozitate în alte judeţe, cu costuri suplimentare.

Articol editat de cristina.rusu, 17 iulie 2015, 06:00 / actualizat: 17 iulie 2015, 9:33

Organizaţiile active în domeniul drepturilor omului şi protecţiei mediului au pregătit, cu sprijinul unor experţi internaţionali, un set de strategii cu impact pozitiv atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung, pentru optimizarea Sistemului Integrat de Management al Deşeurilor în Judeţul Cluj.

Dintre acestea menţionăm:

– Transparență decizională și consultări publice cu privire la Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor în Județul Cluj, pentru ca proiectul să funcționeze mai eficient decât s-a derulat până acum şi să poată fi efectiv implementat;

– Implicarea cetățenilor, a sistemului informal de reciclare, în special a comunității segregate din Pata Rât, în sistemul de management al deșeurilor, locuitori în marea majoritate romi, adesea marginalizați şi defavorizați, în ciuda importanței muncii lor de colectare selectivă, dar care s-a petrecut până recent în condiții extrem de toxice și fără să țină cont de costurile sociale;

– Separarea deşeurilor municipale şi asimilabile la sursă pe trei tipuri de deşeuri: biodegradabile, reciclabile (carton, metale, sticlă şi materiale plastice) şi fracţia reziduală (pentru eliminare prin depozitare), nu în două fracţii (uscată şi umedă), aşa cum prevede actualul sistem;

– Colectarea deşeurilor prin organizarea unui program de ridicare separată a deşeurilor, pe categorii, după următorul model: miercuri, vineri și duminică – deşeuri biodegradabile; luni şi joi – deşeuri reciclabile; marţi şi sâmbătă – fracţia reziduală;

– Compostarea deşeurilor organice, biodegradabile, atât în zona urbană, cât şi în cea rurală;

– Implementarea sistemului PAYT – „plăteşti-pentru-cât-arunci” ceea ce va motiva cetăţenii să arunce mai puţin, va încuraja colectarea selectivă şi va penaliza producerea deşeurilor reziduale.

În cazul unui sistem format din 3 componente (reciclabil, compostabil, rezidual) deşeurile reciclabile şi cele compostabile sunt ridicate gratuit, însă pentru deşeurile reziduale se plăteşte suplimentar.

Deşeurile reciclabile şi compostabile, care nu sunt colectate corect, ci amestecat, vor trebui plătite la fel ca fracţia reziduală.

Sistemul se implementează în mai multe moduri: în unele comunităţi deşeurile reziduale sunt cântărite, în altele se alege dimensiunea containerului pentru fracţia reziduală, şi se plăteşte în funcţie de dimensiune. Este propusă varianta volumetrică în această fază şi se solicită colaborarea operatorilor de salubritate în vederea implementării acestui sistem de colectare, inclusiv cu operatorii deja existenţi de colectare deşeuri reciclabile din judeţul Cluj, care deţin instalaţii de sortare, pentru sortarea fracţiei reciclabile;

– Măsurile de reducere a deşeurilor generate precum interzicerea comercializării pungilor de plastic de unică folosinţă, pe raza judeţului Cluj, în favoarea pungilor reutilizabile, biodegradabile (nu oxodegradabile), hârtie reciclabilă, etichetate corespunzător;

Obligativitatea folosirii în şcoli şi instituţii publice a paharelor, sticlelor, veselei, tacâmurilor refolosibile din porţelan, sticla, inox etc. (interzicerea paharelor, veselei, tacâmurilor de unică folosinţă); Programe de susţinere pentru comercianţii care vând produsele alimentare la vrac, produse de uz comun refolosibile/biodegradabile (în special scutece); Campanie de educare împotriva folosirii apei îmbuteliate in sticle de plastic (şi în favoarea apei de la robinet);

– Înfiinţarea unor Centre Comunitare de Reparare, Refolosire şi Reciclare;

– Interzicerea construirii incineratoarelor în vederea combustiei deşeurilor municipale şi asimilabile, fără sau cu recuperare de energie, întrucât incineratoarele au un impact negativ major asupra sănătăţii publice, economiei locale şi mediului înconjurător.

Problemei deşeurilor îi este acordată o mare atenţie din partea Uniunii Europene, care a lansat în aprilie 2015 procedura de infringement împotriva României pentru legislaţia privind deşeurile de ambalaje și care solicită închiderea tuturor depozitelor neconforme pană în anul 2025.

Mai mult, recent, Parlamentul European a votat raportul “Eficiența Resurselor: Tranziţia spre Economia Circulară”, care prevede obiective obligatorii privind prevenirea generării deșeurilor, până în 2025, precum şi obiective de 70% reciclare pentru deșeurile municipale solide, respectiv 80% pentru deșeurile din ambalaje până în 2030.

În plus, faptul că deşeurile municipale ale orașului trebuie transportate în alte judeţe pentru că încă nu dispunem de un depozit ecologic funcţional va duce implicit la mărirea costurilor de eliminare.

Petiţia însoţită de un ghid detaliat cu soluţii tehnice, grafic de implementare şi diverse modele de succes, din alte oraşe europene, va fi depusă în cadrul marşului de solidaritate, Roma Solidarity March, care va avea loc vineri, 17 iulie.

Implementarea acestor măsuri va rezolva problema deşeurilor, va crea locuri de muncă, va încuraja activităţile economice verzi, benefice pentru turism şi dezvoltarea unor modele sustenabile de afaceri.

Redacția

Nu uitați, Radio Cluj se poate asculta și online, AICI