Când cetăţenii pot fi omorâţi legal

De ceva vreme, primul ministru ungar Viktor Orban a readus din nou ţara sa în centrul criticilor Uniunii Europene, după ce domnia sa a anunţat că încearcă să pună în dezbatere publică reintroducerea pedepsei capitale în Ungaria.

Articol editat de , 2 iunie 2015, 11:12 / actualizat: 3 iunie 2015, 9:39

La începutul lunii mai,  primul ministru declara pentru Kossuth Radio:

Vrem să sondăm opinia publică în Europa pentru a afla dacă reintroducerea pedepsei cu moartea ar trebui să redevină una dintre competenţele legale ale statelor membre. Dacă acest lucru se întâmplă, putem decide dacă o vom reintroduce sau nu.

Povestea este însă mai lungă, iar Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a condamnat încă la sfârşitul lui aprilie, declaraţiile premierului privind posibilitatea reintroducerii pedepsei cu moartea în Ungaria, cerându-i să revină asupra afirmaţiilor.

Nu este necesar să comentăm un lucru evident. Ne opunem cu vehemenţă aplicării pedepsei cu moartea. Orban trebuie să clarifice imediat că nu are această intenţie. Dacă nu o va face, va exista o confruntare puternică de idei. Carta UE a drepturilor fundamentale interzice pedeapsa cu moartea, sublinia atunci dl. Juncker.

Văzând că reacţiile din Europa sunt puternice şi imediate, dl. Orban şi-a mai nuanţat tonul, anunţîndu-l pe preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, că: Nu intenţionăm să reintroducem pedeapsa cu moartea, este vorba doar de o dezbatere.

Cu toate acestea, premierul ungar a recidivat, aprecind că subiectul trebuie, totuşi, menţinut pe agendă. Mulţi consideră că dacă există pedeapsa cu moartea… trăim mai în siguranţă, este o dezbatere amplă, a afirmat premierul ungar pentru presa din ţara sa, precizând că este important să fie înţeleasă opinia publică ungară pe această temă.

De această data, reacţiile de la Bruxelles au fost extreme de tăioase. Luni, 1 iunie, acelaşi preşedinte al Comisiei,  Jean-Claude Juncker, care, aşteptându-l pe dl Orban, “glumea” la summit-ul Parteneraitului estic de la Riga din 21 mai, spunând: vine dictatorul!, acum a declarat pentru Süddeutsche Zeitung: Nimeni care introduce pedeapsa capitală nu îşi are locul în Uniunea Europeană.

De ce chestiunea pedepsei capitale este atât de spinoasă şi sensibilă? După prăbuşirea regimului comunist în 1989, fostele ţări satelit ale URSS au renunţat la pedeapsa cu moartea, printe ele desigur şi Ungaria. În România comunistă, de exemplu, au fost executate 104 persoane, însă, mai ales în primii ani, regimul a răpit şi asasinat ilegal un număr încă necunoscut de cetăţeni. Astăzi în lume, cu excepţia notabilă a Statelor Unite, pedeapsa capitală este practicată de ţări nedemocratice sau cu democraţie îndoielnică. Majoritatea guvernelor lumii au renunţat la pedeapsa cu moartea (140 de ţări), fiind permisă încă în 58 de state, precum Iran, China, Coreea de Nord, Arabia Saudită sau Pakistan.

În Europa, moratoriul privind pedeapsa cu moartea este o valoare funadamentală şi apare atât în Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene cât și în Convenția Europeană a Drepturilor Omului adoptată de Consiliul Europei.

Pe vechiul continent mai există pedeapsa cu moartea doar în Belarusul ultimului dictator al Europei, Aleksandr Lukaşenko. A pune pe tapet în UE o astfel de chestiune ar putea fi surprinzător dacă nu ar veni de la dl. Orban, care, de-a lungul ultimelor două decenii, a avut o evoluţie cu totul neaşteptată, de la campion al reformelor, european şi democrat convins, la populism, demagogie şi anti-occidentalism. Apropierea de Rusia lui Vladimir Putin este un alt serios motiv de îngrijorare la nivel european şi euro-atlantic, iar, dacă guvernul de la Budapesta nu va reveni la sentimente mai acceptabile, Ungaria riscă să fie tratată ca Austria lui Haider în anul 2000. Atunci, ca răspuns la accederea la guvernare a extremiştilor de dreapta, cei 14 membri de atunciai UE (minus Asustia) au îngheţat relaţiile diplomatice cu Viena, evitînd contactele inter-guvernamentale şi nesusţinând candidaţii austrieci la funcţiile europene.

Ieşirea din impas este la îndemâna dlui Orban, care riscă să devină omul care a reuşit să ruineze pentru multă vreme de aici înainte, amintirea uneia din cele mai de succes poveşti ale tranziţiei est-europene din anii 90.

Cristian Ivaneş

Nu uitaţi, Radio Cluj poate fi ascultat şi on line, AICI.