Importanţa noului Cod silvic

România pierde într-o oră 13 hectare de pădure din cauza celor care taie ilegal lemn, atrag atenţia organizaţiile de protecţie a mediului.
Mii de oameni au ieşit în stradă, la sfârşitul săptămânii trecute, în ţară şi străinătate, pentru a protesta împotriva defrişărilor necontrolate, dar şi pentru a denunţa tergiversarea adoptării unei noi legislaţii în domeniu.
Reacţia autorităţilor nu s-a lăsat prea mult aşteptată. Astfel, noul Cod silvic reintră marţi, 12 mai, în dezbaterea deputaţilor, la solicitarea preşedintelui Klaus Iohannis.
Senatul a respins cererea de reexaminare a şefului statului, iar Guvernul estimează că şi deputaţii – al căror vot este decisiv – vor adopta legea în forma iniţială. Reprezentanţii Executivului afirmă că acest proiect legislativ este în măsură să combată şi să sancţioneze defrişările ilegale de pădure, dar şi monopolul oricărei companii.
Despre importanţa noului Cod silvic vorbim marţi, 12 mai, la Subiectul Zilei.

Articol editat de , 12 mai 2015, 07:00 / actualizat: 12 mai 2015, 18:11

În martie 2008, Parlamentul vota Codul Silvic. În decembrie 2008 şi în iunie 2009, el a fost modificat printr-o OU şi o lege nouă.

7 ani mai târziu, în martie 2015, Camera Deputaţilor votează modificarea Codului Silvic din 2008.

Noutăţile constau în permisiunea acordată posesorilor de pădure să scoată din fondul forestier până la 250 mp pentru a construi case de vacanță si le permite investitorilor imobiliari să ridice construcții în zona de protecție de 50 de metri față de marginea pădurii. În plus, proprietarii care dețin mai puțin de 10 ha de pădure pot exploata fără amenajamente silvice, se permit taieri complete (la ras) pe suprafețe de până la 5 ha, iar statul roman nu mai este obligat să împădurească nimic. Mulţi specialişti şi reprezentanți ai societății civile consideră că aceste prevederi pot deveni nocive in timp.

Noul Cod silvic introduce însă și lucruri bune: pădurile virgine și cvasivirgine se bucură de protecție, se încurajează valorificarea superioară a lemnului, se acordî compensații proprietarilor de pădure care nu au voie să exploateze, iar Jandarmeria va putea controla transporturile de masă lemnoasă.

Schimbarea care a provocat scandal în ultimele săptămâni apare la capitolul „Valorificarea superioară a lemnului”. Aici, pe de o parte se spune mai întâi că: valorificarea masei lemnoase pe picior se face doar de către operatori economici atestați; un operator economic/grup de operatori economici poate cumpăra la licitație sau negociere, după caz, materiale lemnoase rezultate din produse principale sau accidentale I, sub formă de lemn rotund fasonat la drum auto, doar în cazul în care asigură prin capacitatea proprie procesarea a cel puțin 40% din materialul lemnos achiziționat.

Câteva paragrafe mai jos, apare lovitura: un operator economic/grup de operatori economici nu poate achiziționa/procesa mai mult de 30% din volumul unui sortiment industrial de masă lemnoasă din fiecare specie, stabilit ca medie a ultimilor 3 ani în baza actelor de punere în valoare autorizate la exploatare și exploatate la nivel național, indiferent de forma de proprietate. Această prevedere dă o lovitură puternică marilor firme de prelucrare a lemnului, în special austriecilor de la Schweighofer Holzindustrie, care tocmai se pregăteau să-şi extindă capacităţile de prelucrare. Acesta e motivul pentru care a intervenit în discuţii inclusiv ambasadorul Austriei, iar Consiliul Concurenţei a dat aviz negativ acestei prevederi, motivând că se intervine asupra pieţei libere, ceea ce ne-ar putea aduce atât sancţiuni europene cât şi pierderea unui eventual proces intentat de Gerald Schweighofer.

Ce n-a băgat nimeni în seamă este faptul că micii producători de mobilă, care ar valorifica lemnul tăiat pe plan local, nu au prioritate la achiziţii, ceea ce favorizează evident marile concernuri.

Nici abrogarea prevederilor care obligau statul să împădurească anual un număr minim de hectare nu a creat valuri. Inițial, în proiectul adoptat de Senat, suprafața pe care statul se obliga să o împadurească până în 2035 a scăzut de la două milioane de hectare la un milion. În varianta finală se spune doar că dezvoltarea fondului forestier național și extinderea suprafețelor de pădure constituie o obligație a autorității publice centrale care răspunde de silvicultură și o prioritate națională și se realizează prin Programul Național de Împădurire.

Regia Națională a Pădurilor- Romsilva poate să achiziționeze terenuri în vederea împăduririi, cu prioritate terenuri degradate, astfel încât suprafața fondului forestier proprietate publică a statului să crească.

Până acum, regia pădurilor a împădurit circa 1.000 de hectare anual. De acum încolo va mai împăduri doar dacă are bunăvoinţă.

N-au trecut nici propunerile ca pădurea să fie evaluată mai întâi dpdv al protecţiei mediului şi abia apoi economic şi nici cele privind interzicerea vânzării lemnului prin evaluare pe picior, înainte de tăiere.

Un ONG a pus punctul pe i:

– copacii sunt cei mai buni fixatori de sol; dacă cineva defrișează un teren mai sus de cel pe care îl ai, prin creșterea riscului alunecării de teren, îți pune în pericol investiția, afacerea și viitorul,

– masa verde e o barieră foarte eficace împotriva poluări,i

– pădurea are un efect efect benefic într-o mulțime de boli cronice.

În sfârşit, suprafeţele împădurite ne oferă un mecanism foarte eficient în absorbția CO2 și constituie un excelent baraj în calea mișcării maselor de aer ce provoacă fenomene meteo extreme.

Cea mai importantă schimbare necesară este, însă, de natură organizatorică: Compania Naţională a Pădurilor nu trebuie să vândă lemn pentru a scoate profit, ci să aibă misiunea de a proteja aurul nostru verde.

Redacţia/ Dan Horea

…………………………………………………………………………………………………………………………………………….

Satu Mare
Peste 4.300 mc de masă lemnoasă au fost sustraşi ilegal în 2013 şi 2014 din pădurile judeţului Satu Mare, iar 400 mc au fost sustraşi în primul trimestru al acestui an.

Şefa Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare Satu Mare, Maria Antal, afirmă că tăierile ilegale de arbori au loc în special de pe suprafeţele neadministrate, care nu au asigurată paza. În judeţul Satu Mare, la sfârşitul lunii martie a.c., cea mai mare suprafaţă neadministrată se regăseşte la Ocoalele Silvice din Negreşti Oaş – 2.568 hectare persoane fizice, Satu Mare – 1.115 hectare, Livada – 1.400 hectare, Tăşnad – 1.166 hectare şi Borleşti – 470 hectare. (Maria Antal, inspector şef ITRSV Satu Mare).

Valoarea pagubelor create în ultimii doi ani prin furturile din păduri depăşeşte 890.000 lei.

Stela Tudor

…………………………..

Sibiu

Radarul pădurilor a intrat în funcţiune în luna octombrie a anului 2014, iar de atunci numărul transporturilor ilegale de material lemnos a scăzut simţitor.

Radarul pădurilor este o aplicaţie instalată pe telefoanele transportatorilor. Programul permite urmărirea traseului pe care îl face lemnul de la tăiere până la intrarea în fabrică, unde va fi prelucrat. Specialiştii spun că de la intrarea în funcţiune a radarului, numărul transporturilor ilegale a scăzut de la 34 metri cubi de material lemnos confiscaţi la 21 metri cubi.

A scăzut în mod simţitor transportul ilegal de material lemnos. Comparativ cu anul 2014, în anul 2015 până la momentul de faţă au fost încheiate 43 de contravenţii cu material lemnos confiscat de 21 metri cubi. În anul 2014 au fost 34 de metri cubi confiscaţi cu un număr total de 48 de contravenţii. Printre obiective se numără prevenirea şi combaterea tăierilor ilegale şi sustragerii de arbori din Fondul Forestier Naţional, prevenirea afectării integrităţii Fondului Forestier prin ocupări fără drept, prevenirea şi combaterea transportului, depozitării, prelucrării primare şi comercializării materialelor lemnoase, prevenirea incendierii şi limitarea distrugerilor produse prin incendierea pădurilor, prevenirea şi combaterea depozitării pe terenurile din fond forestier şi deversării în apele acestuia a substanţelor periculoase, deşeurilor şi produselor de protecţie a plantelor, precum şi asigurarea unor condiţii de piaţă corecte prin eliminarea produselor lemnoase de provenienţe ilicite şi a evaziunii fiscale. (Silviu Sbârcea, responsabil Departament Paza şi Protecţia Pădurilor din cadrul Direcţiei Silvice Sibiu)

De la apariţia Radarului Pădurilor, o fost cazuri în care cetăţenii au fost cei care au sesizat autorităţile cu privire la posibile fraude cu material lemnos. În aceste cazuri, Direcţia Silvică Sibiu a acţionat în consecinţă, fraudele descoperite fiind pedepsite conform legii.

Cristian Florea