Ziua Francofoniei sărbătorită cu haiku-uri
Articol editat de , 20 martie 2015, 14:52 / actualizat: 23 martie 2015, 9:15
Zi însorită –
Printre arcade albe
Silabe în zbor.
Cam aşa am putea să descriem, printr-un haiku, felul în care s-au petrecut lucrurile la Cluj, în curtea Institutului Francez, în ziua care a celebrat francofonia prin creaţie poetică de inspiraţie japoneză.
Un picnic poetic francofon a fost organizat marţi, 17 martie, în luna francofoniei şi în întâmpinarea Zilei Mondiale a Francofoniei (20 martie). Haiku-urile în limba franceză compuse de participanţi au fost postate pe reţelele de socializare, cu hashtagul #haikunoi.
Picnicul cu haiku-uri în limba franceză a fost, anul acesta, o acţiune comună, care s-a petrecut simultan în peste 20 de oraşe din ţară. Vincent Henry, lector la Universitatea “Babeş-Bolyai” şi însărcinat cu cooperarea în domeniul educaţiei, spune că ea a avut în vedere două obiective.
“Am vrut să arătăm, pe de-o parte, că limba franceză se adaptează formelor lumii, şi, pe de altă parte, că ea e şi o limbă care se poate adapta mijloacelor de comunicare moderne. De aceea, vrem să trimitem pe reţelele de socializare, la ora 14.00, tot ceea ce vom fi reuşit să creăm împreuna, în limba franceză. Ca să arătăm că franceza e o limbă de tradiţie, de cultură, dar şi o limbă care îşi are locul din plin în modernitate şi în noile tehnologii.“
În plus, limba franceză e o limbă care cunoaşte una dintre cele mai rapide creşteri pe plan mondial, în privinţa numărului de vorbitori, fapt subliniat de consulul onorific al Franţei la Cluj, Pascal Fesneau. De la 230 de milioane, câţi sunt astăzi, vor exista, în anul 2050, 700 de milioane de vorbitori de limba franceză. Comparativ, limba germană va fi vobită, în anul 2050, de 90 de milioane de locuitori ai planetei.
“Francofonia devine viitorul”, spune Pascal Fesneau. “Franceza nu este doar o limbă romantică, nu este doar limba dragostei; este limba ideilor politice, dar am uitat că e şi o limbă utilă din punct de vedere economic”. Schimburile economice în lumea francofonă sunt foarte multe şi ele se intensifică, în special cu continentul african, aflat în plină creştere economică. România are o carte importantă de jucat aici, datorită relaţiilor istorice cu aceste ţări, adaugă Pascal Fesneau, care evocă şi oportunităţile de angajare, la Cluj sau oriunde în lume, pentru cei care vorbesc franceza şi stăpânesc o meserie economică sau tehnică.
Limbă a viitorului, valenţele francezei au fost explorate în mod inedit la picnicul cu haiku-uri de la Institutul Francez din Cluj. Scriitoarea Florina Ilis, ea însăşi autoare de haiku-uri, a fost cea care a îndrumat creaţiile participanţilor.
Lângă o cafea şi o clătită franţuzească, oferite de gazde tuturor particpanţilor, am aflat de la Florina Ilis şi care e protocolul care însoţeşte compunerea de haiku-uri.
“În tradiţia japoneză, există obiceiul ca gazdele să propună primul vers de cinci silabe, urmând ca oaspeţii să continue cu versul al doilea şi al treilea. Propunerea mea pentru primul vers ar fi fost, fiindcă suntem în anotimpul primăvara, sur l’aile du vent…”
Pe aripa vântului… Un posibil vers pentru un haiku bun, care, aşa cum explică Florina Ilis, citându-l pe Roland Barthes, are calitatea de a prelungi tăcerea.
Ioana Bindea
Mai jos, câteva dintre haiku-urile create de participanţii la întâlnirea găzduită la Institutul Francez Cluj:
Fin, droit ou fuyant,
Le nez scinde les visages,
Et les opinions.
*
Le printemps cajole
Les jardins glacés de Cluj
De ses doux rayons
*
Rouge le fil blanc
S’acoquine le printemps
(D’une) Neige persistante
