Crama din Lechinţa transformată în comoară de un italian
Crama din Lechinţa este pe punctul de a fi repusă în valoare, după ce un investitor italian a cumpărat-o de la un lichidator judiciar. Noul proprietar ne-a povestit că doreşte s-o readucă în circuitul vinurilor din zonă, cu atât mai mult cu cât el deţine peste 70 de ha de viţă de vie pe rod în zona Lechinţa.
Articol editat de Bianca Câmpeanu, 11 martie 2015, 10:00
Crama din Lechinţa a fost construită în anul 1962 pe locul unor foste beciuri ale saşilor din zonă, pentru a pune în valoare renumitele vinuri produse de pe cele peste 500 de hectare cultivate cu viţă de vie.
Cristiano Guarato a cumpărat acum Crama din Lechinţa cu preţul de 115 000 de euro şi este conştient că va avea încă mult de investit în reamenajarea acesteia. Crama are 3 nivele, dintre care două subterane, în care sunt depozitate cca 400 de butoaie din lemn de stejar,cu capacitate cuprinse între 1 500 şi 4 500 de litri. Toate acestea trebuie verificate bucată cu bucată, pentru a vedea dacă mai sunt utilizabile, spune Cristiano Guarato. “Este o investiţie de perspectivă, iar cheltuielile pe care le avem de suportat de-acum vor fi în mare parte pentru restructurarea cramei, în reamenajare şi retehnologizare. O investiţie pe care am planificat-o pentru următorii doi ani de zile. Iniţial vom depozita producţia noastră, care va ajunge în următorii trei ani la circa 600 – 700 de mii de litri anual” (Cristiano Guarato, investitor italian).
Cristiano Guarato spune că soiurile preferate încă din vremea saşilor vor continua să fie cultivate în zona Lechinţei: “Cultivăm soiurile cultivate aici dintotdeauna şi care sunt pretabile şi în ziua de astăzi. Avem în vedere soiurile aromate şi semiaromate, cele clasice cunoscute, de la Feteasca albă, regala şi neagră. Plus cel internaţionale, aromate şi semiaromate şi povestim de Gewurztraminer, Traminerul roz, Chardonnay-ul, Sauvignon-ul blanc, Pinotgris-ul, foarte pretabil în zonă, Riesling-ul Italian şi cel de Rin”.
Cristiano Guarato spune că în Crama Lechinţa va fi amenajată o linie de păstrare şi maturare a vinurilor roşii în butoaiele din lemn de stejar de capacitate mare, iar pentru vinurile albe, aromate şi semiaromate se va face o investiţie în cisterne de inox.
Faptul că în zona Lechinţa a căpătat din nou avânt cultivarea viţei de vie şi producerea de vinuri tradiţionale îi bucură pe cei care au în spate zeci de ani lucraţi în domeniu. Iosif Inbulzan lucrează la Crama din Lechinţa din anii ’70 şi îşi aminteşte că aici ar fi scris Adrian Păunescu poezia “Iubiţi-vă pe tunuri”. El îşi aminteşte şi de cei mai buni ani ai vinurilor de Lechinţa: “Producţiile cele mai mari au fost în anii 1970 şi 1973, când s-au făcut 120 de vagoane de vin. Vinul produs aici se livra pentru îmbuteliere la fostele întreprinderi de vinexport, din Oradea, Arad şi Focşani” (Iosif Inbulzan, localnic).
Dacă în acei ani Crama Lechinţa nu avea linii de îmbuteliere, în anii următori aici ar putea fi montată o linie clasică de spumantizare, prin metoda franţuzească “Champenoise”, ne-a informat noul proprietar al cramei.
Florin Săsărman
Nu uitaţi, Radio Cluj se poate asculta şi online AICI
