Priorităţile societăţii româneşti. Şcoli, spitale sau biserici?

România este țara cu peste 18.400 de biserici. După revoluție, în vreme ce sute de școli au fost desființate și zeci de spitale închise, ritmul de construire a lăcașurilor de cult a crescut constant.
Potrivit celor mai recente date ale Institutului Național de Statistică, există 4700 de unități de învățământ și 425 de spitale.
Aceeași sursă precizează că din cifra totală de 18.400 de biserici, 10.580 sunt biserici parohiale aparținând cultului majoritar ortodox, raportate la un număr de 13.709 localităţi.
Clujul este județul din România cu cele mai multe biserici, 833. Raportat la populație, în clasamentul național conduce Sălajul, unde există o biserică la 474 de locuitori.
Și în Alba, în ultimii ani s-au închis trei spitale, dar funcționează aproape 600 de biserici și mănăstiri. O situație aparte se înregistrează în orașul maramureșean Borșa, unde, la o populație de numai 27.000 de persoane, există 29 de biserici.
Locuitorii judeţului Sibiu au la dispoziţie doar 9 spitale în care pot primi asistenţă medicală, iar 6 dintre acestea funcţionează în municipiul Sibiu, doar 3 sunt deschise în județ, la Mediaș, Agnita și Cisnădie. Cu toate acestea, Sibiul numără 450 de biserici.
Dincolo de aceste cifre, luni la subiectul zilei vrem să aflăm pe ce criterii se aprobă construirea de biserici, cum primesc ele finanțare și dacă donațiile românilor se îndreaptă cu precădere spre susținerea sistemului medical și a educației sau spre construirea de biserici noi.

Articol editat de Andrada Ștefănescu, 9 februarie 2015, 07:10 / actualizat: 9 februarie 2015, 17:21

Anca Bota

…………………………………………………………………………………………………………………………………………….

Sălaj

Imediat după ce au primit de la o companie multinaţională aproape 7 milioane de lei în schimbul unui teren, autorităţile comunei sălăjene Crişeni au luat decizia de a folosi din suma primită peste 700 de mii de lei pentru construcţia unei biserici, adică peste 7 miliarde de lei vechi.

Autorităţile au explicat într-o notă de presă decizia utilizării acestei sume de bani pentru construcţia unei noi biserici, în centrul de comună mai existând una.

Primarul comunei Crişeni, Maior Andrei, ne-a declarat că ridicarea unei noi biserici se impune ca urmare a dezvoltării comunităţii locale şi creşterii numărului de locuitori, tot mai mulţi tineri din Zalău alegând să-şi construiască în această comună, case.

Primarul a adăugat că lucrările de construcţie a bisericii au început deja, restul de bani primiţi de la compania privată în schimbul terenului urmând să fie cheltuiţi pentru construcţia unei Săli de sport, dar şi pentru realizarea unor reţele de utilităţi publice. Compania privată a virat banii direct în contul primăriei, administraţia direcţionând deja o parte către construcţia noii biserici. Localnicii nu vor să comenteze decizia autorităţilor locale, cei mai în vârstă fiind însă de acord sub pretextul că la nivel local biserica existentă este neîncăpătoare.

Adrian Lungu

………………………………………………………………………………………………………………………………………….

Bistriţa-Năsăud

În municipiul Bistriţa există 11 biserici parohiale ortodoxe, dintre care 9 au fost construite după anul 1989. Parohiile au beneficiat pentru construcţia lor atât de fonduri de la buget, cât şi de bani colectaţi de la enoriaşi şi de la sponsori. Conducerea Protopopiatului Ortodox Bistriţa spune că acestea sunt pline ochi în fiecare duminică şi că biserica încearcă să îi ajute pe enoriaşii aflaţi în dificultate prin înfiinţarea unor cantine sociale sau a unor aşezăminte pentru persoanele vârstnice.

Aurel Onigaş este patronul unei firme care a sponsorizat construcţia mai multor lăcaşuri de cult din judeţul Bistriţa-Năsăud. El spune că de fiecare dată a contribuit cu plăcere la construcţia acestora şi crede că bisericile ar trebui construite mai mult din donaţiile enoriaşilor şi ale agenţilor economici:

Eu sunt de acord să se facă cât de multe biserici, dar cu mai puţini bani de la buget şi cu mai mult sprijin de la enoriaşi şi de la societăţile care au mai mulţi bani şi care îşi permit să facă donaţii. Pentru că lucrurile se completează. Sunt multe biserici care îşi ajută enoriaşii care sunt într-o situaţie mai dificilă. Chiar cred că mulţi beneficiază de ajutorul bisericii. (Aurel Onigaş, patron).

Protopopiatul Ortodox Bistriţa tutelează trei aşezăminte sociale, înfiinţate în ultimii ani.

Avem o cantină socială în care mănâncă zilnic 70 de oameni nevoiaşi şi, tot în cadrul Protopopiatului, avem şi un centru de zi pentru persoanele vârstnice. De asemenea, am inaugurat anul trecut la Cuşma căminul de persoane vârstnice pentru cei care nu au pe nimeni, cu un număr de 40 de locuri. Acolo, îi ajutăm pe oameni cu medicamente şi cu masa şi, de asemenea, am făcut pentru ei o capelă de rugăciune. (protopopul Alexandru Vidican).

Protopopiatul Ortodox Bistriţa tutelează şi un număr de 7 capele înfiinţate în alte instituţii sociale din Bistriţa. În acest an, sub tutela Protopopiatului Năsăud va fi deschis la Sângeorz-Băi şi un centru  pentru tineret.

Florin Săsărman

………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

Încrederea în biserică și preoți la români, în viziunea sociologului Vasile Dâncu:

În ultimii 5 ani biserica a rămas, din instituțiile fundamantale ale statului, pe primul loc în încrederea populației României. Sigur, că a mai scăzut nivelul, de la 80 și ceva la sută, undeva la 70 la sută, cu toate eforturile bisericii, a bisericii ortodoxe în principal de a câștiga noi dimensiuni, cum este cea socială; la orfelinate, școli, spitale, lucrează în acest domeniu al solidarității colective. Deci, cu toate acestea, oamenii au devenit mai exigenți față de biserică. Pe de altă parte, sentimentul religios pe care îl contabilizează sociologii noștri la 95 la sută dintre oameni, nu a scăzut deloc. Acesta aproape că a crescut și există și o explicație: credința în Dumnezeu este o compensare și o plasă de siguranță față de ceea ce se întâmplă în viața socială, pentru riscurile pe care oamenii trebuie să le gestioneze. Oamenii sunt tot mai deznădăjduiți, tot mai disperați și sunt lăsați singuri și găsesc refugiu în biserică și în Dumnezeu. Pe de altă parte, observăm și alte mutații care au apărut în ultima vreme: încrederea în biserică este datorată în mare măsură și faptului că o mare parte din populație este tot mai îmbătrânită. Pe de altă parte, există și diversificarea religiei în România, apariția unor biserici neo-protestante, mutația care s-a produs în 1990, dinspre zona bisericii ortodoxe înspre zona greco-catolică, iar această diversitate crește cumva și încrederea în biserici. Ne aflăm la un nivel de comportament și de credință, pe primele locuri în Europa, la cifrele care sunt declarate în România pentru biserică și pentru comportament religios.

Alina Nechita: Încrederea în biserică include și încrederea în preoți, în pastori?

Vasile Dâncu: Aici există o diferență destul de mare; românii au și un proverb care spune să faci ceea ce spune popa, să nu faci ce face el. Dacă ne uităm la încrederea în biserică și în preoți atunci există o diferență de vreo 20 de procente în favoarea bisericii, adică încrederea în preoți este undeva în jur de 50 la sută iar încrederea în biserică în jur de 70 la sută, chiar peste acest procent. Oamenii pot intra în conflicte cu slujitorii bisericii, uneori judecă comportamentul lor după standardele cele mai înalte ale credinței și atunci, bineînțeles că este foarte greu să facă față unei asemenea comparații, dar în general preotul chiar cu o încredere mai mică decât biserica, în cele mai multe comunități chiar și în comunitățile urbane, este un lider spiritual al comunității lui…

Alina Nechita