Efectele sărăciei asupra românilor

Aproape cinci milioane de români se confruntă cu sărăcia din cauza veniturilor insuficiente, iar trei sferturi dintre ei sunt în această situaţie de cel puţin trei ani. În plus, încă mai sunt în ţara noastră copii care nu au mers niciodată la şcoală. Riscul de sărăcie sau excluziune socială în rândul acestora este cu 10% mai mare decât în cazul populaţiei adulte. Există inegalităţi şi în ceea ce priveşte acoperirea cu servicii medicale de bază.
Guvernul României încearcă se rezolve aceste probleme printr-o strategie privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei, ce se află în dezbatere publică, pe siteul Ministerului Muncii, până în 10 februarie.
Prezent zilele trecute la o dezbatere pe tema combaterii sărăciei, premierul Victor Ponta a precizat că acest fenomen reprezintă o cauză a corupţiei şi că inegalităţile din societate pot fi reduse doar atunci când economia performează. Şeful Guvernului a mai spus că singura soluţie sustenabilă pe termen lung pentru un sistem social puternic este creşterea numărului de contribuabili.
Despre efectele sărăciei asupra românilor, dar şi despre strategiile de combatere a acesteia vorbim luni, 2 februarie,  la Subiectul Zilei.

Articol editat de Camelia Velțan, 2 februarie 2015, 07:00 / actualizat: 2 februarie 2015, 17:54

Redacţia

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Satu-Mare

Pentru a-i împiedica să ajungă pe străzi după ce părăsesc centrele de plasament şi casele de tip familial la împlinirea vârstei de 18 ani, tinerii sunt găzduiţi într-un centru rezidenţial construit de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului în localitatea sătmăreană Noroieni.

Directorul Octavian Apan afirmă că pentru a-i îndruma să se integreze în societate, timp de trei ani tinerii sunt sprijiniţi să-şi caute un loc de muncă. Tinerii care ies din sistem sunt ajutaţi de asistenţii sociali să-şi găsească un loc de muncă.

În fiecare an avem numeroşi tineri care ies din sistem, dar pentru că provin din casele de copii; îşi găsesc foarte greu locuri de muncă (Octavian Apan, director DGASPC).

Centrul rezidenţial din Noroieni a fost deschis anul trecut şi are o capacitate de 20 de locuri.

centru tineri noroieni

Un alt centru care oferă servicii identice, dar pentru un număr de 18 tinerii cu vârsta între 18-26 de ani, este Căminul de tranzit Foyer al Fundaţiei Fără România. Potrivit datelor DGASPC, în ultimii trei ani în judeţul Satu Mare 160 de tineri au părăsit sistemul de protecţie socială, iar o mare parte dintre aceştia, care nu au reuşit să se integreze în societate, cerşesc sau comit fapte antisociale.

Stela Tudor

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

Bistrița-Năsăud

 Sărăcia se hrăneşte cu resturile din pubelele de gunoi menajere.

Sărăcia îi împinge pe cei nevoiaşi să scormonească în pubelele pentru gunoi menajer din Bistriţa,  fără încetare.  Aceşti adevăraţi sanitari ai oraşelor spun că din aceste pubele îşi extrag cele trebuincioase pentru a găti mâncarea zilnică. Ei nu au abandonat această activitate nici după înlocuirea vechilor containere de gunoi cu pubele semiîngropate, la conţinutul cărora accesul este mai dificil.

Dis-de-dimineaţă, o mamă şi cei doi copii ai săi scormonesc în conţinutul câtorva saci menajeri, pe care au reuşit să-i scoată din pubele. Din când în când mai pun deoparte căte un cartof sau câte o felie de pâine, chiar dacă este mucegăită. Nu contează, toate acestea sunt comestibile, spune femeia:

Găsesc pită, cartofi, mai aruncă oamenii câteva bucăţele de carne. Noi mai mult din gunoaiele astea trăim. Ce adun acuma din mai multe locuri îmi ajunge să fac o dată de mâncare. (căutătoare în gunoiul menajer).

Femeia noastră a primit o locuinţă socială de la Primăria Bistriţa, ceea ce înseamnă o grijă în plus, cu plata chiriei. Chiar dacă ştie că mâncarea din container poate fi o sursă de îmbolnăvire, continuă să trăiască cu ce găseşte aici:

Ne temem, nu ne temem, trebuie să trăim cumva. Ajung să caut şi în 20 de pubele într-o zi. Am opt copii şi dacă nu-mi plătesc chiria ajung iară la sălaş, lângă pădurea Codrişor. Sunt mulţi oameni care fac ca mine. ( căutătoare în gunoiul menajer)

Abia ce pleacă femeia cu cei doi copii ai săi şi vin alte două persoane, să scormonească în pubelele cu deşeuri menajere.  Poartă după ele un cârlig cu care scot sacii menajeri din pubele.

Noi din asta trăim şi trebuie să ne chinuim să scoatem resturile chiar dacă este mai greu. Ne-am făcut un cârlig din lemn şi ne ajutăm cu el. (căutătoare în gunoiul menajer)

De existenţa şi activitatea acestor oameni ştiu şi locuitorii oraşului, care lasă deseori resturile de mâncare din casă în pungi, lângă pubele, pentru cei nevoiaşi. Şi acestea sunt ridicate în câteva clipe.

Florin Săsărman

–––––––––––––––––––––––––––––––

Sibiu

Sărăcia afectează milioane de români din întreaga ţară. Cu toate că Sibiul nu este fruntaş în lista celor mai sărace oraşe din România, nu putem să spunem nici că stăm bine la acest capitol.

Locurile de muncă la nivelul judeţului Sibiu nu lipsesc, însă mulţi oameni, cu precădere tinerii, se complac într-o stare vegetativă şi preferă ca banii să vină uşor, fără muncă. Dumitru Batâr, sociolog, explică în continuare acest fenomen al sărăciei: “Se complac într-un standard de viaţă cât se poate de acceptabil şi se implică destul de puţin ca participanţi la viaţa economică şi în găsirea unor locuri de muncă prin care să îşi satisfacă anumite trebuinţe, cultivând astfel acea cultură a sărăciei. Societatea ar putea să provoace acea schimbare a mentalităţilor şi să îi provoace pe aceşti oameni să descopere singuri activităţile în care ar putea să se implice. De multe ori, răspunsurile acestor oameni sunt destul de simple–pe cât aş câştiga într-un loc de muncă slab plătit, pe atât aş prefera să stau să nu muncesc, pentru că resursele pe care le pot dobândi cu salariile mici sunt destul de limitate. Ar trebui să fie cultivată dorinţa de a schimba standardul, de a încerca şi altceva decât acest nivel minim de subzistenţă.”(Dumitru Batâr, sociolog)

Oamenii sunt deranjaţi de nivelul sărăciei din Sibiu, cu toate că, spun ei, nu este chiar atât de mare comparativ cu alte oraşe.
Părerea oamenilor:
“Mă deranjează dar oricum sunt zone în ţară care sunt mult mai defavorizate. Sigur că nu ne place ceea ce vedem. Ei cred că şi-ar dori să iasă din sărăcie dacă ar putea, dar nu sunt condiţii. Şi noi am face mai multe dacă am putea.”
“Peste tot sunt oameni săraci. Am putea să îi ajutăm şi noi cum putem, dar şi ei ar putea să îşi caute ceva de muncă, dar când îi vezi cum arată, crezi că i-ar angaja cineva? E păcat că nu au condiţii.”
“Locuri de muncă sunt, dar sunt mai slab plătite ca în alte ţări. Oricum, ei au de făcut un pas mare înainte.”

La momentul actual, în judeţul Sibiu sunt disponibile 239 de locuri de muncă pentru persoanele cu studii medii şi 53 pentru cei cu studii superioare.

Cristi Florea