Ascultă Radio România Cluj Live

Coruperea societăţii vine din interior; începe cu fiecare individ

Mergem la teatru în prima săptămână a anului 2015, la premiera anunţată de Teatrul Maghiar Cluj, Vizita bătrânei doamne de Fr. Dűrrenmatt, miercuri 7 ianuarie, de la ora 19. Regizorul Gábor Tompa a montat această piesă pentru actriţa Magda Stief, interpreta rolului principal, Claire Zachanassian.

Coruperea societăţii vine din interior; începe cu fiecare individ

Articol editat de , 5 ianuarie 2015, 15:20

Este un text care nu se poate concepe ca spectacol fără să ai un personaj principal  pe măsură. Pentru rolurile celelalte aveam o multitudine de posibilităţi în teatrul nostru. Pentru Claire Zachanassian, unde contează şi vârsta şi o anumită factură actoricească, Magda Stief e alegerea ideală – comentează regizorul Toma Gabor.

Vizita bătrânei doamne e mai mult decât povestea răzbunării iubirii trădate. Bătrâna doamnă Claire ZAchanassian, acum cea mai bogată femeie din lume, revine în orăşelul natal pentru a-i propune un târg: cere viaţa fostului iubit din tinereţe Adolf Ill contra banilor care să scoată localitatea din sărăcie. O comedie tragicomică, după cum o caracterizează dramaturgul elveţian  Friedrich Dűrrenmatt, actualitatea piesei Vizita bătrânei doamne depăşeşte lectura metaforică sau tragică. Dramaturgul spectacolului András Visky susţine lectura existenţialistă a piesei în care a operat şi anumite reducţii de text.

Pentru mine e mult mai importantă o lectură existenţalistă şi poetică. Să transformăm acestă povest- parabolă într-o imagine a unei apocalise individuale, care ne bântuie pe toţi în felul în care ne raportăm la valori individuale, spirituale.(dramaturgul András Visky)

Iubirea trădată se cere absurd răzbunată la distanţă de 45 de ani.  Dar nu drama personală e subiectul piesei, ci procesul acceptării şi comiterii crimei de către comunitatea care se organizează treptat  într-o societate de vânătoare.

Este un teatru grotesc, nu este realist dar are elemente realiste, în care se creează distanţarea de acel kitsch al patriotismului local şi al moralismului din textul lui Durrenmatt.

Măştile nu creează un stil în spectacol, ci sunt nişte ustensile folosite de acest context comunitar, din cauza vânătoarei de panteră neagră din text, sub forma unui club de vânătoare. Măştile apar în spectacol într-un singur moment, în  cel al procesului lui Alferd Ill. ( regizorul Gábor Tompa)

Cinismul textului, maniera rece în care Calire  dispune şi aşteaptă împlinirea crimei  transpune la un nivel impersonal, non-tragic destinul lui Ill. Totuşi, negustorul Alferd Ill nu e o victimă.

Alfred Ill nu e un erou, nici nu e posibil să fie, şi nu poate deveni erou pentru că şi el profită de pe urma acestei situaţii. Este un Claire Zachanassian mai mic. Este singurul negustor din localitate, dar de fapt toţi membri comuităţii sunt figuri minuscule ale unui idol mare, cel al banului. Pentru mine nu e suficient să spunem acest lucru pentru că sunt multe elemente care nu se pot traduce în idolatria pecuniară. Azi suntem dominaţi în realaţiile interumane de un pragmatism devastator, care nu se poate traduce în bani şi probabil acesta e efectul procesului generalizat de instrumentalizare a persoanei celuilalt. (dramaturgul András Visky).

Spectacopl cu supratitrare în limba română, nerecomandat copiilor sub 12 ani.

Această prezentare necesită JavaScript.

 

Vizitatorii
Claire Zachanassian Magda Stief
Boby, valetul József Biró
Moby, al şaptelea soţ Melinda Kántor
Hoby, al optulea soţ Loránd Farkas
Zoby, al nouălea soţ Rita Sigmond
Koby, primul orb Áron Dimény
Loby, al doilea orb Alpár Fogarasi
Toby Szabolcs Balla
Roby Csaba Marosán
Cei vizitaţi
Alfred Ill Attila Orbán
Doamna Ill Gizella Kicsid
Karl, fiul lui Ill Balázs Bodolai
Ottilie, fiica lui Ill Éva Imre
Primarul Zsolt Bogdán
Preotul Ervin Szűcs
Medicul Loránd Váta
Profesorul Gábor Viola
Poliţistul Sándor Keresztes
Pictorul Levente Molnár
Primul cetăţean Róbert Laczkó Vass
Al doilea cetăţean András Buzási
Al treilea cetăţean Ferenc Sinkó
Prima femeie Réka Csutak
A doua femeie Júlia Laczó
Ceilalţi
Executorul Áron Dimény
Şeful de gară, Conductorul Zsolt Vatány
Incomozii
Ziaristă Csilla Albert
Reporter TV Andrea Vindis
regia Gábor Tompa
decorul Helmut Stürmer
costumele Carmencita Brojboiu
muzica Vasile Şirli
dramaturgia András Visky
măşti Ilona Varga-Járó
coregrafia Johanna Bodor
asistent de regie Kinga Kovács, Gábor Viola
asistent scenografie Cezarina Iulia Popescu
regia tehnică Zsolt Györffy, Pál Böjthe

 

Data premierei: 7 ianuarie 2015.

 

 

Oana Cristea Grigorescu