Subiectul Zilei: Cele mai degradate drumuri din Transilvania

Infrastructura rutieră este una dintre cele mai mari probleme ale României.
Avem locuri şi peisaje frumoase care ar reprezenta o atracţie şi pentru străini, dacă ar exista căi de acces în stare bună. Şoselele sunt pline de gropi, există chiar şi drumuri neasfaltate, iar autostrăzile sunt deocamdată doar pe hârtie.
Despre cele mai degradate drumuri din Transilvania discutăm, marţi, 11 noiembrie, la Subiectul Zilei. 

Articol editat de , 11 noiembrie 2014, 07:58 / actualizat: 11 noiembrie 2014, 15:05

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

În timp ce o parte dintre marile artere ale municipiului Cluj-Napoca au fost refăcute în 2014, există drumuri în judeţ care nu au fost reabilitate de ani de zile.

Preşedintele interimar al Consiliului Judeţean Cluj, Vakar Istvan, spune că a început o amplă acţiune de asfaltare a drumurilor aflate într-o stare avansată de degradare.

S-au pornit şi proiectele mari de drumuri judeţene iar la acest moment nu avem datorii către furnizorii de servicii din acest domeniu; a fost asfaltat drumul Fizeşului, se lucrează la plombări asfaltice în foarte multe zone, au început lucrările de modernizare pe ruta Turda-Călăraşi. În tot judeţul se lucrează  şi încercăm să profităm cât mai mult de vremea bună, care încă mai ţine cu noi.(Vakar Istvan, preşedintele interimar al Consiliului Judeţean Cluj)

…………………………………………………………………………………………………………………….

Satu Mare

Şoimoşeni şi Teilor sunt străzile cu carosabilul cel mai deteriorat din municipiul Satu Mare. La mijlocul lunii octombrie, starea proastă a carosabilului a generat revolta a peste 100 de persoane, între care şi reprezentanţii celor 30 de societăţi comerciale care au sediul pe strada Şoimoşeni. Oamenii s-au plâns că deşi plătesc anual taxe şi impozite în valoare de 17 milioane de lei, primarul Dorel Coica nu şi-a respectat promisiunea făcută în anul 2012 privind reabilitarea străzii. Strada Șoimoșeni este o arteră a platformei industriale de nord a municipiului Satu Mare, are o lungime de 900 de metri și deservește peste 30 societăți comerciale. Anual volumul de transport este de peste 50.000 tone iar numărul de salariați este în jur de 1.200 de persoane. Primarul Dorel Coica dă vina pe cetăţeni şi afirmă că reparaţia străzii a fost sistată deoarece proprietarii societăţilor comerciale din zonă nu s-au înţeles în privinţa devierii unuia dintre tronsoanele de circulaţie, care ar fi trebuit să treacă prin curtea uneia dintre firme.

Dacă ei vin cu un protocol semnat că sunt de acord cu realizarea acelei deviaţii, vom căuta soluţii pentru realizarea lucrărilor (Dorel Coica, primar Satu Mare).

Situată în zona cartierului 14 Mai, strada Teilor se află în atenţia conducerii Primăriei Satu Mare din cauza celor două societăţi comerciale care, folosind maşini de mare tonaj, au distrus carosabilul. Deoarece carosabilul a fost distrus de maşini de fiecare dată după ce a foat reparat, primarul Dorel Coica a anunţat că îi somează public pe proprietarii celor două societăţi comerciale să nu mai folosească maşini a căror greutate depăşeşte 7,5 tone.

Această stradă a fost de mai multe ori reparată, dar tot ce reparăm noi se strica imediat din cauza circulaţiei maşinilor de mare tonaj. În Comisia de Siguranţa Circulaţiei am să propun limitarea circulaţiei de mare tonaj la 7,5 tone ( Dorel Coica, primar Satu Mare)

………………………………………………..

SĂLAJ

Indicatoare rutiere amplasate în fata garajelor, trotuare blocate de indicatoare, covoare asfaltice sparte şi crăpate la nici o lună de la asfaltare sau şanţuri pe unde apa curge invers decât în mod normal din cauza unor erori deosebit de grave de proiectare şi construcţie, acestea sunt doar câteva din greselile care au făcut în ultimii doi ani ca mai multe drumuri din Sălaj proaspăt reabilitate să devină tronsoane de coşmar pentru participanţii la trafic sau pentru pietoni.

Cele mai mari probleme au fost semnalate pe raza localităţii Vârşolţ, pe drumul naţional care străbate localitatea.

Autorităţile locale au sesizat prefectura ca, odată cu reabilitarea drumului, mai multe trotuare au fost blocate de indicatoare rutiere, care au fost montate în faţa porţilor de intrare în gospodării sau curţi. În această situaţie, unii localnici nu mai pot intra în gospodării din cauza diferenţei de nivel de peste o jumătate de metru.

Acestea au fost principalele erori semnalate, autorităţile sălăjene solicitând firmelor contructoare să îndrepte de urgenţă toate problemele.

SIBIU

Reparaţiile străzilor din Judeţul Sibiu constituie un proces continuu în ultimii ani şi anul acesta, reprezentanţii Consiliului Judeţean au făcut acest proces o prioritate. Conducerea sibiană acordă o mai mare atenţie bunăstării străzilor, mai ales pentru că turismul este înfloritor şi tot mai mulţi şoferi se plâng de condiţiile de drum.

Sibienii spun că proiectele derulate până anul 2014 au indus şoferii în eroare şi au provocat dificultăţi în trafic, întrucât mai multe drumuri nu au fost reconstruite aşa cum ar fi trebuit.

Şoferii spun că:

“Găseşti multe gropi necimentate în oraş.” “Într-adevăr, multe străzi sunt reabilitate, nu zice nimeni că nu e aşa, dar sunt străzi în care nu se poate circula pentru că e gaură lângă gaură. Să nu vorbim de Guşteriţa care e praf toată. Inclusiv Podului are vreo două canale lăsate şi dacă nu ştii de ele praf îţi faci maşina.”

“Sunt gropi multe în care, dacă dai cu roata, ţi-o rupi. În Ştrand, pe Rahovei la fel. Dacă circuli ziua cu maşina pe acolo le vezi, dar noaptea doar le auzi.”

“Sunt zone din oraş care chiar au gropi. Sunt îndr-adevăr în curs de reparare, în general, majoritatea dintre ele, dar tot sunt foarte multe gropi încă, în special în cartierele mărginaşe.” 

Din acest motiv, unii locuitori ai Sibiului au luat problema în propriile mâini şi au început să îşi repare singuri străzile. Acolo unde banii nu ajung la timp pentru lucrări şi oamenii se satură să aştepte, întâlnim astfel de iniţiative. Un astfel de proiect s-a derulat de curând în Comuna Săcădate din Avrig:

“Nu îi convine nimănui să îşi strice maşinile, să ştii că nu ai cum să ajungi aici decât pe drumul acesta stricat.”

“Acest drum a fost lăsat de izbelişte în ultimii doi ani de mandat ai domnului nostru primar. Nimeni nu face nimic pentru noi aşa că am luat hotărârea să ne reparăm singuri drumul. La un simplu anunţ dat pe o reţea de socializare, au răspuns peste 100 de persoane.”

Primăria Sibiu a scos la licitaţie în această toamnă trei proiecte în valoare totală de 26 de milioane de lei fără TVA pentru proiectarea şi execuţia a 30 de străzi sibiene. Proiectele includ lucrări în zona cartierelor Lupeni-Gusteriţa, Terezian, Viile Sibiului şi în zona străzilor Calea Poplăcii, Calea Dumbrăvii şi Turnişor.

BISTRIŢA

Turism prin hârtoape, din cauza unor drumuri naţionale proaste.

În judeţul Bistriţa-Năsăud există două drumuri naţionale care aşteaptă de mulţi ani să fie reabilitate. Este vorba de DN 17 C, Bistriţa – Moisei, principala cale de acces rutier spre Maramureşul istoric şi DN 17 D, Beclean – Sângeorz-Băi – Cârlibaba, care leaga Transilvania de Bucovina prin Pasul Rotunda.

Deşi ele traversează zone cu un important potenţial turistic, calitatea carosabilului lor nu îi îmbie pe şoferi să le străbată.

O parte din lungimea fiecăruia dintre ele urmează cursurile a două râuri importante din judeţ: Sălăuţa, între Salva şi Dealul Ştefăniţei, respectiv Someşul Mare, între Beclean şi Rodna, ceea ce face ca în fiecare primăvară aceste drumuri să arate ca după bombardament, din cauza gropilor.

Carosabilul lor nu poate fi îmbunăţăţit decât prin reabilitare, spune Alexandru Slavita, directorul Secţiei Drumuri Naţionale Bistriţa-Năsăud: Durata de viaţă a celor două drumuri este expirată de muuult! Lucrări de anvergură, reparaţii capitale pe ele nu s-au mai executat, decât lucrări de întreţinere, cu mici reparaţii şi tratamente. Din cauza traficului greu de pe ele şi din cauza apelor de infiltraţie, au apărut cedări, tasări, chiar făgaşe longitudinale şi toate acestea se pot îndepărta numai prin reabilitarea acestor drumuri.
Chiar dacă este cunoscută importanţa celor două drumuri naţionale, ca şi starea lor tehnică foarte proastă, CNADNR nu a reuşit să le reabiliteze până acum şi nici nu există un calendar clar în perioada imediat următoare pentru aceasta. Alexandru Slavita spune că totuşi, lucrările ar putea să înceapă în anul 2015, dacă compania va reuşi să desemneze la sfârşitul acestei luni o firmă care să întocmească studiile de fezabilitate pentru reabilitarea celor două drumuri.
Conform unor cifre vehiculate în urmă cu un an de CNADNR, este nevoie de cca 80 de milioane de euro pentru reabilitarea DN 17C si DN 17D.
Redacţia