30 septembrie: Elie Wiesel
Elie Wiesel s-a născut la 30 septembrie 1928, la Sighetu Marmaţiei.
Articol editat de Carmen Sas, 30 septembrie 2014, 13:15
Activist în domeniul drepturilor omului, scriitor și ziarist în limbile franceză, engleză, idiș și ebraică, eseist și filosof umanist, Elie Wiesel este unul din supravieţuitorii Holocaustului (deportat împreună cu părinţii şi sora sa mai mică în lagarul de la Auschwitz, el a fost singurul supravieţuitor din familie, fiind eliberat în anul 1945 din lagarul de la Buchenwald).
În anul 1986 a fost distins cu Premiul Nobel pentru Pace. În anul 1996 a fost numit membru al Academiei Americane de Artă şi Literatură iar din anul 2001 a fost ales membru de onoare al Academiei Române.
A publicat 57 de cărți – cea mai cunoscută fiind „Noaptea”, o descriere autobiografică despre viața în lagărele de exterminare naziste.
Este autorul a numeroase lucrări de beletristică şi de filosofie iudaică, lucrări traduse în foarte multe ţări ale lumii: Noaptea (“Editions de Minnuit”, Paris, 1958), Oraşul norocului (Ed. “Seuil”, Paris, Premiul “Rivarol”, 1964), Evreii tăcerii (Ed. “Seuil”, Paris, 1966), Cerşetorul din Ierusalim (Ed. “Seuil”, Paris, 1968, Premiul “Médicis”, 1968), Celebrări hasidice (Ed. “Seuil”, Paris, 1972), Al cincilea fiu (Ed. “Grasset”, Paris, 1983), Uitarea (Ed. “Seuil”, Paris, 1989).
La Sighetu Marmaţiei, casa în care s-a născut Elie Wiesel, construită în sec. alXIX-lea, a fost transformată în muzeu.
Obiectele din casa muzeu au, fiecare în parte, poveşti interesante, a aflat Brînduşa Oanţă, vizitând astăzi muzeul:
Familia Wiesel avea un aparat de radio în casă, ceea ce nu era un lucru puţin pe vremea aceea. Motiv de discuţii între părinţii lui, pentru că tatăl său prefera să stea acasă să asculte radioul, în loc să meargă la sinagogă, să se roage. Tocmai de aceea, Elie Wiesel spune în memoriile sale că tatăl lui a fost raţiune iar mama lui, credinţă”. (Alin Pralea, muzeograf al Casei Memoriale Elie Wiesel din Sighetu Marmaţiei)
O altă poveste pe care Brînduşa Oanţă a aflat-o de la muzeograful Alin Pralea, este cea legată de ceasul de aur îngropat în curtea muzeului:
Când a împlinit 13 ani a primit un ceas de aur de la tatăl său şi înainte de a fi deportat, acesta a îngropat ceasul în curte. La 10 ani după ce a fost eliberat, adică în anul 1955, a venit să-şi recupereze ceasul. A venit într-o noapte, a sărit gardul a săpat cu mâinile după el, l-a luat iar apoi s-a plimbat liniştit pe străzile din jur. La un moment dat, în timp ce se plimba, s-a simţit ca un hoţ şi atunci s-a hotărât să îngroape ceasul la loc, lucru pe care l-a şi făcut, fiind convins că ceasul aparţine acestor locuri. În prezent ceasul se află îngropat în curte. (Alin Pralea, muzeograf al Casei Memoriale Elie Wiesel din Sighetu Marmaţiei)
Zilnic, uşa Casei Memoriale Elie Wiesel este deschisă de mulți turişti veniţi din diverse colţuri ale lumii:
E un muzeu mic extrem de prietenos, care explică foarte multe aspecte ale vieţii şi istoriei lui Wiesel. Nu ştiam foarte multe despre el înainte de a veni aici dar am descoperit acum detalii pe care sigur le voi ţine minte toată viaţa: a fost salvat din lagăr de americani şi s-a stabilit ulterior în Franţa, deşi acum s-a stabilit în USA. Este un filosof laureat al Premiului Nobel, un om care a rămas extrem de modest, deşi a întâlnit o mulţime de oameni importanţi ai planetei. (Brigitte Good, Elveţia, profesor de matematică, vizitator al Casei Memoriale Elie Wiesel)
Opiniile lui Elie Wiesel, franc şi deschis exprimate, au atras critici vehemente mai ales din partea cercurilor anti-israeliene, antisemite și de negaționiști ai Holocaustului.
Cu toate acestea, Elie Wiesel rămâne una dintre personalitățile marcantele ale secolului nostru.
Carmen Sas/Brînduşa Oanţă
