După Rasmussen urmează Stoltenberg
Danezul Anders Fogh Rasmussen şi-a încheiat vineri, 26 septembrie, în mod oficial, mandatul de secretar general al NATO, al 12-lea de la crearea Organizaţiei.
Articol editat de Alina Vingan, 27 septembrie 2014, 10:23
Funcţia urmează să fie ocupată tot de un premier nordic, norvegianul Jens Stoltenberg, ales de Consiliul Atlantic, care reuneşte reprezentanţii tuturor celor 28 de state membre, încă din luna martie.
Ultima zi în fruntea celei mai importante alianţe militare din lume al lui Anders Fogh Rasmussen, un mandat, care a început în urmă cu peste cinci ani. În ultima sa apariţie publică, în calitate de secretar general al Alianţei Nord-Atlantice a fost însoţit de către soţia şi fiica sa.
Rasmussen nu a făcut nicio declaraţie presei. El a depus o coroană de flori la Memorialul soldaţilor căzuţi în operaţiunile Alianţei şi a prezitat ultimul Consiliu Nord-Atlantic, ce îi reuneşte pe ambasadorii celor 28 de state membre, adresându-se acestora pentru ultima oară.
El i-a descris pe cei care lucrează în cadrul Alianţei, pe cei care poartă uniforma militară şi care protejează securitatea şi apără valorile alianţei ca fiind coloana vertebrală a NATO.
Rasmussen a descris mandatul, pe care l-a început în urmă cu peste cinci ani, ca fiind unul dintre cele mai pline de evenimente şi cele mai dificile pentru Alianţă. Andres Fogh Rasmussen a fost numit secretar general al NATO la Summitul de la Strasbourg – Franţa şi Kehl – Germania, desfăşurat în două localităţi, timp de două zile, în aprilie 2009. Anterior, el fusese premier al Danemarcei şi a preluat funcţia la conducerea Alianţei la 1 august acelaşi an.
În timpul mandatului său, domnul Rasmussen a supravegheat misiuni şi operaţii simultane pe trei continente.
Andres Fogh Rasmussen:
Iată strategia Alianţei Nord-Atlantice pentru următorii 10 ani. Noul concept strategic a fost adoptat de către şefii de stat şi de guvern ai ţărilor membre, spunea Rasmussen în 2010, la Summitul de la Lisabona, considerat unul dintre cele mai importante ale mandatului său. Ultimele luni ale lui Rasmussen în fruntea Alianţei au fost marcate de criza din Ucraina.
Iar la începutul lui septembrie, cu ocazia Summitului NATO din Ţara Galilor, statele membre au decis să creeze o forţă ce va putea fi desfăşurată în câteva zile, în situaţii de criză şi să menţină o prezenţă continuă în estul Europei. Rasmussen părăseşte conducerea Alianţei şi în momentul crizei din Irak şi Siria, care a condus la apariţia unor grupuri islamiste radicale şi la ameninţări teroriste.
Trebuie să rămânem uniţi să folosim toate mijloacele pe care le avem la dispoziţie pentru a menţine valabile principiile ordinii internaţionale, inclusiv forţa militară, dacă va fi nevoie. Nu pentru a declanşa războaie, ci pentru a menţine pacea (Andres Fogh Rasmussen).
Succesorul danezului Andres Fogh Rasmussen va fi tot un nordic, dar din Norvegia şi tot un fost premier, Jens Stoltenberg, care-şi va prelua funcţia la 1 octombrie, săptămâna viitoare, când va susţine şi prima sa declaraţie de presă.
Fostul premier norvegian, Jens Stoltenberg, a fost numit următorul şef al Alianţei, într-un moment cheie în Europa. El este cel de-al 13-lea secretar general al NATO.
Fost prim ministru, Stoltenberg a fost susţinut pentru a-i succeda danezului Rasmussen, de către Franţa, Germania şi Marea Britanie şi a fost preferat la conducerea Alianţei în locul polonezului Radoslav Sikorski şi a belgianului Peter de Crem. Stoltenberg, în vârstă de 55 de ani, a fost susţinut şi de către Statele Unite la şefia Alianţei.
El a condus timp de aproape un deceniu guvernul norvegian, o ţară cu o economie stabilă şi destul de apreciată în Europa, dar care nu este membră a Uniunii Europene, aşa cum este Danemarca, ţara de origine a lui Rasmussen.
Anders Fogh Rasmussen a venit acum mai bine de cinci ani în fruntea NATO, de pe o poziţie extrem de respectată, ocupase ca prim-ministru timp de aproape 9 ani în fruntea Danemarcei, una din economiile puternice şi predictibile ale Europei. În ultimul interviu, acordat în această calitate ediţiei de ieri a ziarului american „USA Today”, Anders
Fogh Rasmussen deplânge ca cea mai mare nereuşită a mandatului său atitudinea Rusiei, care, apreciază el, numai consideră Alianţa un partener, ci un inamic. Cât despre moştenirea pe care o lasă, una peste alta, NATO este acum mai pregătită, mai rapidă şi mai flexibilă, spune Rasmussen.
Provocarea reprezentată de Rusia şi de islamiştii, aşa-numitul Stat Islamic, creează un arc de criză în jurul ţărilor NATO. Avem nevoie de o forţă mai puternică pentru a ne asigura libertatea, conchide Rasmussen, în interviul din „USA Today”, de aceea ne trebuie un NATO mai puternic.
RADOR
