[AUDIO] 124 de minerale rare, expuse în Cluj-Napoca

Această prezentare necesită JavaScript.

Pe 6 septembrie clădirea Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și-a deschis porțile către admiratorii de minerale, și nu numai, pentru a găzdui, și în Cluj-Napoca, vernisajul “Minerale și asociații minerale din România”.

Articol editat de Carmen Sas, 11 septembrie 2019, 14:08 / actualizat: 11 septembrie 2019, 17:35

Pe 6 septembrie clădirea Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și-a deschis porțile către admiratorii de minerale, și nu numai, pentru a găzdui, și în Cluj-Napoca, vernisajul “Minerale și asociații minerale din România”.

Expoziția cuprinde 124 de piese și a pornit din Baia Mare, făcându-și drum prin București, urmat de Cluj-Napoca, iar pe viitor planul fiind ca vernisajul să ajungă și peste hotare. Directorul conferențiar universitar, Dr. Inginer Ioan Denuț, ne dezvăluie câteva informații inedite despre expoziția aflată acum în toi:

Am căutat colaboratori care ne onorează în acest proiect expozițional: este vorba de Secția de Științe Geonomice a Academiei Române, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea din București, de asemenea Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, cât și Muzeul Național de Geologie din București și Muzeul Aurului din Brad. Expoziția conține 124 de piese care sunt reprezentative pentru toate arealele geologice ale teritoriului României. Din punct de vedere al valorii estetice, cele mai apreciate sunt florile de mină, care au caracteristici vizibile cu ochiul liber care le fac deosebit de plăcute privirii, și aici am putea să amintim numeroase flori de mină din zona Baia Mare dar și din zona munților Apuseni: este vorba de Cristale de cuarț de culoare albă cu terminații piramidale sau celebra varietate mov numită Ametist.

Avem de asemenea foarte frumoase Cristale de gips, Sulfatul de calciu transparent sau de culoare albă precum și varietăți de culoare galbenă sau neagră, celebrele Stibine tot din arealul Baia Mare de la Baia Sprie, Herja și Băiuț, cristale de culoare neagră aciculare uneori asociate cu Paiete de Baritină. Sigur că avem și Minerale din clasele elementelor native care sunt deosebite precum Cuprul, Arsenul, dar bineînțeles că Aurul din acest punct de vedere este cel mai apreciat și cel mai valoros. Piesele expuse nu au suferit nici un proces de prelucrare, cu foarte mici excepții, ele se găsesc  în cea mai mare parte în așa numitele geode cantonate în filoane hidrotermale din zăcămintele specifice, sunt preluate de acolo de către lucrătorii din subteran și apoi o parte dintre ele sigur au ajuns în colecțiile muzeelor amintite.

Sunt foarte puține piese care au fost prelucrate, mă refer la Eșantioane de calcedonie, de Jasp, din varietatea amorfă de Silice, care pentru a se vedea structura deosebită pe care o prezintă au fost tăiate și șlefuite pe cel puțin una dintre părți.

Printre participanții prezenți am zărit-o pe Andreea, urmărind fascinată prezentarea vernisajului precum si piesele prezentate:

Am mai fost și la Muzeul de Mineralogie din Baia Mare, pe care-l recomand, și acolo am rămas impresionată de Stibine. Sunt foarte frumoase formele, cum sunt ele așa, ascuțite, și ai impresia că sunt niște ace, asta îmi place cel mai mult la ele. Îmi place să mă uit la ele și în totdeauna e interesant să te gândești cum a făcut natura toate chestiile acestea.

Vizitatorii vernisajului au ocazia să vadă expoziția zilnic între orele 10:00 și 16:00, având la dispoziție și un ghid din domeniu pentru participanții care preferă detalii specifice.

Muzeograful Cristian Mircescu a acceptat să ofere câteva detalii în legătură cu procurarea mineralelor prezente:

Erau trimiși foarte mulți prospectori care veneau să caute minereuri, resurse minerale, și cu ocazia asta au găsit și descris aceste minerale. Multe poartă nume care sunt legate de toponimia locurilor din Munții Apuseni. Unul dintre acestea este cazul Nagyagyitului, care este un mineral care s-a descris pentru prima data de la Săcărâm, lângă Brad, iar denumirea este dată de la Nagyág care e denumirea maghiară a Săcărâmului. Mai este cazul Silvanitului de exemplu, a cărei  denumire provine de la Transilvania, mai este Telurul, care a fost descris de la Fața Băii de lângă Zlatna, mai este Rodocrozitul, care este un carbonat de mangan care tot așa pentru prima dată s-a descris la noi în România. Piesele care sunt expuse, marea majoritate provin din zone cu activitate minieră.

Clujenii sunt invitați să participe la această expoziție în zilele urmăroare, până pe 3 noiembrie 2019, pe Calea Moților numărul 11.

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.