Prima pagină » Cultural » Matteo Strukul, italianul îndrăgostit de Transilvania, care scrie o carte despre Vlad Țepeș

Matteo Strukul, italianul îndrăgostit de Transilvania, care scrie o carte despre Vlad Țepeș

Foto: facebook Matteo Strukul

Matteo Strukul, italianul îndrăgostit de Transilvania, care scrie o carte despre Vlad Țepeș — Foto: Foto: facebook Matteo Strukul

Articol editat de cristina.rusu, 6 iunie 2019, 12:10 / actualizat: 8 iunie 2019, 14:25

Matteo Strukul este născut la Padova, în Italia, în 1973.

Are un doctorat în drept european și este autorul unui adevărat fenomen literar: o trilogie despre familia Medici, tradusă deja în 14 limbi.

În România urmează să îi apară în toamna acestui an la Editura Humanitas Fiction, un roman despre Casanova, (Sonata inimilor frânte) tradus în limba română de Gabriela Lungu.
Este un mare fan al TIFF, pe care îl frecventează anual din 2015 încoace.

Doina Borgovan: Matteo, pe pagina ta oficială de internet scrie că trăiești, pe lângă Italia, și în Transilvania. Cum așa?

Matteo Strukul: Transilvania a devenit într-un fel casa mea, alături de alt punct din Europa în care mă simt bine și petrec mult timp de-a lungul unui an, Berlin. În Transilvania vin în fiecare an, în primul rând pentru că sunt un fan al Festivalului Internațional de Film Transilvania.

Am descoperit festivalul în 2015, pe când scriam un roman care se petrecea în Transilvania ”I cavallieri del Nord”. Povestea este despre cavalerii teutoni, despre cumani și despre cetățile pe care aceștia le-au fondat. Așa că am venit să vizitez cetățile săsești, care într-un fel sunt fiicele acestor cavaleri teutoni.

Soția mea, care este pasionată de cinema, a descoperit festivalul și a spus că ar vrea să meargă la Cluj să vadă un pic ce se petrece acolo.

Era prima dată când ne aflam în România. Dar ne-am îndrăgostit amândoi de locurile astea. Desigur, eu aplicam și un filtru literar la călătoria mea, dat fiind că Transilvania este leagănul literaturii gotice.

După festival (care ne-a plăcut grozav, în primul rând pentru atmosfera prietenoasă și primitoare), ne-am întors în vară. Am închiriat o mașină și am petrecut aici trei săptămâni. Am vizitat Sibiu, Brașov, Bran, Biertan, Viscri, și alte locuri splendide.
Cel puțin o lună pe an o petrecem în Transilvania, este un loc în care mă simt ca acasă.

Pe de altă parte, numele meu de familie, Strukul, este de origine austro-ungară. Știu că am avut un strămoș din imperiu care s-a îndrăgostit nebunește de o venețiancă. Deci s-au putea spune că este și glasul sângelui care mă cheamă aici. (râde)

DB: Noi românii am avut mereu un complex de inferioritate față de Occident. Și-mi amintesc și de anii 2008, 2009 când în Italia toate telejurnalele care începeau cu știri legate de infracțiuni comise de români în Italia. Care este situația în prezent în țara ta. Cum sunt percepuții românii acolo?

Matteo Strukul: Cred că este vorba despre un sentiment de teamă din partea italienilor în fața unui fenomen cu care nu se mai întâlniseră. Vorbim despre un număr foarte mare de români veniți într-o perioadă foarte scurtă în Italia. Cea mai mare problemă, din punctul meu de vedere, este faptul că o țară ca Italia, care este destinație predilectă pentru emigranți, este că nu se cunoaște cultura celor care vin din alte părți.

Tocmai de aceea, datorită pasiunii pe care o am pentru Transilvania, încerc să comunic prin toate mijloacele pe care le am la dispoziție, ce locuri fantastice am descoperit. Pentru că numai prin cultură se pot construi punți între oameni.

După părerea mea, România are o istorie fabuloasă, nu înțeleg deloc acest complex al vostru. Am avut norocul să studiez istoria voastră. De exemplu, pentru mine Vlad Țepeș seamănă mult cu Che Guevara, dincolo de imaginea modificată de Hollywood. Sper că îmi permiți comparația și sper că ascultătorii noștri nu mă vor împușca pentru asta (râde).

Vlad Țepeș pe mine mă fascinează și vreau să îi fac povestea cunoscută și altora. Am scris trei volume de benzi desenate dedicate lui Vlad Țepeș, sunt în curs de publicare la o importantă editură în Italia, Feltrinelli.

Spun povestea lui din perioada 1461-1462. Iar pentru asta am citit foarte multe cărți de istorie românească. Ilustrator este Andrea Mutti, care desenează inclusiv pentru Marvel, și am lucrat mult împreună pentru a încerca să redăm cât mai bine atmosfera, culorile, clădirile, felul în care erau îmbrăcați oamenii.

Sper să găsim și o editură românească interesată de proiectul nostru.

DB: Ai devenit celebru în toată lumea datorită unei trilogii despre familia Medici, care a fost deja tradusă în 14 limbi.

Matteo Strukul: Atunci când am început să scriu cărțile despre Medici eram destul de mâhnit de faptul că majoritatea cărților care se scriau în Italia erau legate de Mafie, sau cărți polițiste. Desigur, Mafia este o problemă serioasă și trebuie să luăm atitudine, dar să te ocupi numai de asta după părerea mea e o greșeală. Și nu exista nici un roman despre cea mai importantă dinastie a Renașterii, familia Medici. Pentru că măcar asta trebuie să recunoaștem, Renașterea italienii au inventat-o (râde).

Am studiat intens acea perioadă, din toate punctele de vedere. La sfârșitul lui 2016 au apărut primele două volume, iar în ianuarie 2017 a fost publicat al treilea.

Succesul a fost imens și total neașteptat. Iar pe când anunțam apariția celui de-al treilea volum, dedicat Caterinei de Medici, cititoarele (pentru că în Italia mai mult femeile citesc literatură) mi-au cerut să mai scriu un volum și despre Maria de Medici, a doua regină a Franței din această familie. Am acceptat imediat, pentru că era perioada mușchetarilor și a lui Richelieu, care mie îmi place foarte tare.

Așa că și în cazul meu, ca în cazul lui Dumas, cu trei mușchetari care erau de fapt patru, trilogia mea despre Medici are de fapt 4 volume.
Câștigul este că publicul s-a atașat foarte tare de această familie și de perioada istorică pe care o reprezintă. Pentru că Donatello, Michelangelo sau Leonardo nu sunt Țestoasele Ninja. Mi se părea de neacceptat să știi despre țestoasele Ninja și să nu știi nimic despre niște genii care fac parte din cultura ta. La fel cum se întâmplă și la voi cu Dracula și Vlad Țepeș.

Și trebuie să-ți mărturisesc ceva: eram absolut îngrozit de responsabilitatea pe care mi-o asum scriind despre aceste personaje istorice, niște genii de talie mondială.

Același sentiment de spaimă l-am avut și când am scris cartea despre Michelangelo care urmează să apară și în România, așa că nu îți spun prea multe despre ea. Dar îmi era frică! Este suficient să te uiți la Capela Sixtină și să te cutremuri, pentru că pare nepământeană. De Michelangelo mi-a fost cel mai frică!

DB: Ai schimba apoi epoca istorică și te-ai mutat la Veneția. Cartea ta despre Casanova urmează să apară în toamnă la Humanitas Fiction, în traducerea Gabrielei Lungu. Ce te-a făcut să alegi un astfel de personaj?

Matteo Strukul: Îmi place acea perioadă de crepuscul venețian, finalul Republicii și cucerirea de către Napoleon. În această perioadă la Veneția se aflau, printre alții, Vivaldi și Carlo Goldoni.
Mă fascina și evadarea lui Casanova din închisoarea Piombi, care e spectaculoasă. Când erai încarcerat acolo nu prea mai aveai scăpare. Casanova este singurul din istorie care a reușit să evadeze de acolo.

Se pare că a fost spion și pentru Imperiul austro-ungar, a umblat mult în Rusia, în Polonia, în Spania, la Paris, în Boemia. Deci, este un personaj fascinant și care unește Europa.
Eu îi descopăr nu doar latura lui de cuceritor, era un om de cultură, cânta la vioară, era un spadasin redutabil, avea multe calități.

Întrebarea pe care mi-am pus-o a fost: cum ar fi dacă Casanova s-ar îndrăgosti cu adevărat? Pentru că citind printre rânduri autobiografia sa înțelegi că a fost cu adevărat îndrăgostit de două sau trei dintre femeile pe care le-a cucerit.
Scriind despre Casanova m-am simțit foarte bine, personalitatea lui nu m-a speriat. Este un roman pe care l-am scris cu zâmbetul pe buze.
Iar cartea a avut mare succes în Italia.

DB: Ce cărți citești? Ce autori îți plac?

Matteo Strukul: Poate e din cauză că îmbătrânesc, dar mă întorc din ce în ce mai des la clasici: Schiller, Goethe, Marlowe, Shakespeare, Puskin, Dostoievski, Gogol, Tolstoi, ”Parfumul” lui Patrick Süskind, pe care îl citesc și recitesc mereu. Cel puțin o dată pe an.

Desigur că mă întorc mereu la Dante, pentru că e ca și cum ai avea o minune sub nas. E simplu, te duci acasă, deschizi carte și ți se arată. Recitesc Manzoni, Dumas, pe care îl ador.
Dintre contemporani mi-au plăcut mult englezul Tim Willocks, mare maestru al romanului istoric, dar și sârbul Miloş Cirneanski.

În ultimii 4-5 ani am citit doar autori europeni. A fost o perioadă în care citeam doar americani. Mi-ar plăcea să citesc și autori români și maghiari, poate mă ajuți cu recomandări în acest sens. Păcat că nu sunt suficient traduși.

DB: Recomandări din programul de la TIFF? Filme care ți-au plăcut?
Matteo Strukul: ”Monos”, film columbian, foarte dur cu niște copii războinici, o poveste foarte sângeroasă, în stilul ”Împăratul muștelor”. Arctic, cu Mads Mikkelsen, făcut foarte bine, cu un scenariu excelent, un film de aventură și de supraviețuire. Am văzut și filmul francez ”Un om fidel”, din competiție, care mi-a plăcut mult, despre un triunghi amoros, în care joacă și Letitia Casta.

Doina Borgovan

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.