Aproape 2.900 de decese asociate căldurii într-o singură vară, arată raportul „Starea climei – România 2026”
România nu are încă un plan național de acțiune pentru caniculă și sănătate.
Articol editat de Bianca Câmpeanu, 21 noiembrie 2026, 00:00
Căldura nu devine periculoasă pentru sănătate doar atunci când cineva ajunge la spital. Poate afecta somnul, accentua oboseala și reduce capacitatea de muncă, iar în cazurile grave poate contribui la agravarea unor boli și la deces.
Raportul „Starea Climei – România 2026”, la care a contribuit și prof. univ. dr. habil. Adina Eliza Croitoru, de la Facultatea de Geografie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și membră a Comitetului Științific al Organizației Meteorologice Mondiale, estimează că în vara anului 2025 căldura a fost asociată cu 2.879 de decese în România.
Aproximativ două treimi dintre aceste decese au fost în rândul persoanelor de cel puțin 75 de ani — un grup care reprezintă 8% din populație. Pentru această categorie, riscul de deces asociat căldurii a fost de 21 de ori mai mare decât în cazul persoanelor mai tinere. Raportul estimează că decesele s-au concentrat în câteva episoade: peste un sfert din total a fost înregistrat într-o singură săptămână din iulie.
Cifra nu reprezintă un număr de decese în care căldura a fost trecută explicit pe certificatul medical drept cauză. Estimarea se bazează pe analiza statistică a temperaturilor și a mortalității: cercetătorii compară decesele înregistrate în perioadele caniculare cu numărul estimat pentru condiții termice obișnuite.
„Nu putem spune efectiv că sunt cauzate 100% de căldură, ci sunt asociate”, explică Adina Croitoru.
Raportul subliniază că efectele apar înainte ca oamenii să ajungă la spital. Căldura poate perturba somnul și starea de bine, iar după un val de căldură se menține timp de cinci până la șapte zile o frecvență ridicată a prezentărilor la urgență și a internărilor pentru probleme de sănătate mintală.
„Riscul depinde și de felul în care evoluează valurile de căldură: câte zile durează, cât de des se repetă și cât de mult depășesc temperaturile pragurile obișnuite. Stresul termic poate continua și noaptea, mai ales în locuințele fără aer condiționat sau alte sisteme de răcire. Dacă organismul nu se poate reface, expunerea prelungită devine mai greu de suportat„, explică Adina Croitoru.
În orașe, efectul de insulă de căldură poate accentua problema. Adina Croitoru spune că măsurători realizate în urmă cu câțiva ani au indicat diferențe de două până la trei grade noaptea între cartierele Mănăștur și Mărăști. În opinia sa, spațiile verzi și copacii maturi pot face diferența prin umbră și răcorire. La nivelul municipiului Cluj-Napoca, cercetătoarea spune că se lucrează la un plan de priorități: de la identificarea unor spații umbrite și puncte de răcorire, până la creșterea suprafețelor verzi și soluții mai bune de ventilare urbană.
„Este un fenomen care necesită atenție și mai ales necesită foarte multă conștientizare din partea populației”, afirmă cercetătoarea.
Raportul arată că România nu are încă un plan național de acțiune pentru caniculă și sănătate în accepțiunea Organizației Mondiale a Sănătății, deși avertizările pot fi emise cu zile înainte, iar grupurile cele mai vulnerabile sunt cunoscute.
CITEȘTE ȘI: El Niño se intensifică. În România, efectele s-ar putea vedea și la raft
Andrea Nagy
Foto:Pexels
Radio Cluj poate fi ascultat şi online AICI. Ne găsești și pe facebook, X și instagram.