Prima pagină » Știri » Social » Consulatul Ucrainei de la Apahida își propune să dezvolte relațiile economice și universitare

Consulatul Ucrainei de la Apahida își propune să dezvolte relațiile economice și universitare

Noul consul onorific vorbește despre integrarea refugiaților, educație și oportunități de cooperare.

Articol editat de cristina.rusu, 20 octombrie 2026, 10:41

Noul Consulat Onorific al Ucrainei, deschis la Apahida, îşi propune să dezvolte relațiile economice, universitare și regionale dintre România și Ucraina.

Invitat în studioul Radio Cluj, consulul onorific Vasile-Serioja Ruscovan a vorbit despre situația refugiaților, sprijinul de care au nevoie, educația în limba ucraineană și posibilitățile de cooperare.

Un demers diplomatic clădit în timp

Deși deschiderea consulatului a apărut pentru mulți ca un eveniment neașteptat, Vasile Ruscovan a precizat că negocierile au început în urmă cu doi ani.

“Alegerea județului Cluj pentru sediul consulatului onorific reprezintă un gest de apreciere și recunoștință din partea autorităților de la Kiev, pentru sprijinul constant acordat de comunitatea locală de la izbucnirea războiului”, a explicat acesta.

În paralel, în județul Maramureș se află într-un stadiu avansat procesul de acreditare a unui consulat de carieră condus de diplomatul Serhii Orlov, instituție care va deservi 12 județe și se va concentra pe chestiunile consulare administrative.

Statistica comunității ucrainene și dinamica refugiaților

Conform datelor Inspectoratului General pentru Imigrări, în România sunt înregistrate aproximativ 232.000 de persoane aflate sub protecție temporară. În cele cinci județe arondate Consulatului Onorific de la Cluj (Arad, Brașov, Cluj, Maramureș și Timiș), sunt consemnaţi în prezent circa 41.000 de cetățeni ucraineni:

Maramureș: peste 25.000

Brașov: peste 10.500

Cluj: 3.700

Arad: ~1.000

Timiș: sub 1.000

Consulul a subliniat că monitorizarea exactă este dificilă din cauza statutului european flexibil de protecție temporară. Din păcate, mulți refugiați cu o pregătire profesională înaltă au părăsit deja România către alte state europene, principala barieră în integrarea lor pe piața muncii locale fiind bariera lingvistică, urmată de procedurile birocratice de echivalare a diplomelor şi de lipsa de oportunităţi pe piaţa muncii.

Educația și păstrarea identității culturale

În județul Cluj sunt înregistrați între 140 și 170 de elevi ucraineni integrati în sistemul școlar, împărțiți între statutul de audienți (cei care învață limba română) și elevi integrați pe deplin.

Privind situația etnicilor ucraineni din România, Vasile-Serioja Ruscovan a tras un semnal de alarmă legat de Liceul Teoretic „Taras Șevcenko” din Sighetu Marmației — singura unitate de învățământ cu predare exclusivă în limba ucraineană. Liceul se confruntă în prezent cu depopularea și scăderea interesului din partea elevilor, fiind necesară o implicare mai fermă din partea instituțiilor statului pentru asigurarea calității actului educațional și aplicarea eficientă a cadrului legislativ privind minoritățile.

În privinţa claselor cu predare în limba ucraineană care ar funcţiona în alte şcoli, noul consulat nu a obţinut până acum date concludente:

„M-am adresat inspectoratelor școlare județene din Maramureș și Timiș. Nu am primit un răspuns concludent”, a declarat Vasile Ruscovan.

Oportunități economice, academice și inițiativa C-8

Consulatul Onorific își propune să devină un catalizator pentru dezvoltarea regională prin câteva direcții majore:

Economie și Logistică: Levierul principal îl constituie extinderea companiilor românești pe piața ucraineană și sprijinirea firmelor ucrainene în găsirea de spații logistice în România. Deși în domeniul agricol există competiție naturală, consulul susține că parteneriatul strategic în industria alimentară, energie și transporturi va aduce beneficii mutuale.

Colaborare Academică: Cluj-Napoca rămâne un pilon universitar esențial. Există deja parteneriate active între Universitatea Babeș-Bolyai și instituții de învățământ superior din Ucraina, cum ar fi cooperarea Facultății de Psihologie cu Academia Naţională de Medicină din Kiev sau proiectul unui masterat dual între Facultatea de Economie a UBB și Universitatea de Stat din Cernăuți.

Inițiativa Carpatică (C-8): Proiectul lansat recent la Bucovel își propune să creeze o regiune europeană de cooperare transfrontalieră pentru cele opt țări străbătute de Munții Carpați, după modelul regiunilor alpine sau dunărene.

Experiență în integrarea europeană

Fost student și colaborator al profesorului Vasile Pușcaș în echipa care a negociat aderarea României la Uniunea Europeană, Vasile-Serioja Ruscovan intenționează să folosească rigoarea și experiența dobândite atunci în sprijinul activității sale diplomatice:

”Nu voi fi consul onorific doar ca să bifăm o poziție, ci pentru a folosi toate pârghiile diplomatice și economice în sprijinul cetățenilor și al dezvoltării regionale”, a precizat acesta.