Bistrița pe harta medicinei de elită
Cum a transformat chirurgia robotică un spital județean într-un pol tehnologic regional..
Articol editat de cristina.rusu, 20 octombrie 2026, 11:26
Într-un sistem de sănătate marcat adesea de discrepanțe între marile centre universitare și spitalele din provincie, Spitalul Clinic Județean de Urgență Bistrița oferă un model de dezvoltare bazat pe viziune administrativă și infrastructură de ultimă oră.
Unitatea sanitară a integrat în practica curentă cel mai performant sistem robotic din țară — platforma da Vinci 5 —, completând dotările existente și schimbând paradigma tratamentului chirurgical public.
Dr. Răzvan Couți este un renumit medic primar urolog, cercetător doctorand și coordonator al Departamentului de Chirurgie Robotică din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Bistrița.
Este recunoscut la nivel național drept unul dintre pionierii chirurgiei urologice minim invazive și robotice din România.
Dr. Couți este cel care a schimbat paradigma la nivelul Spitalului Clinic Județean de Urgență Bistrița.
Un salt strategic: de la prejudecată la rutină zilnică
Proiectul a debutat sub rezerva scepticismului specific: chirurgia minim invazivă avansată era considerată apanajul exclusiv al clinicilor universitare cu tradiție.
Totuși, sub coordonarea dr. Răzvan Couți, medic primar urolog format la școala chirurgicală clujeană, bariera mentalităților a fost depășită prin rezultate clinice concrete.
Dacă în urmă cu doi ani fiecare intervenție robotică necesita mobilizări excepționale, astăzi intervențiile se desfășoară zilnic. Succesul specialității urologice a generat un efect de antrenare, programul fiind adoptat de echipele de chirurgie generală, ginecologie și chirurgie toracică.
Creșterea volumului operator a condus la achiziția unei a doua platforme da Vinci, scurtând listele de așteptare pentru pacienții din întreaga regiune.
Triada tehnologică de la Bistrița
Dotarea curentă a spitalului include trei soluții robotice distincte: ZimmoRosa: platformă dedicată intervențiilor ortopedice de înaltă precizie;
da Vinci Xi: consola de lucru standard utilizată intens în ultimii doi ani pentru patologii oncologice complexe;
da Vinci 5: sistem de ultimă generație, dotat cu capabilități native de conectivitate, feedback senzorial avansat și instrumente digitale pentru telemedicină și teleproctoring (ghidaj chirurgical de la distanță în timp real).
Această arhitectură tehnică plasează unitatea sanitară în avangarda sistemului public de sănătate, pregătind echipele locale pentru trecerea la tehnicile de chirurgie prin incizie unică (*single-port*).
Standardul de aur în chirurgia oncologică
Principalul beneficiar al acestei dotări rămâne pacientul oncologic. În urologie, patologia dominantă o constituie cancerul de prostată, unde prostatectomia radicală robotică a devenit referința terapeutică internațională.
Spre deosebire de chirurgia deschisă, gestul robotic permite izolarea milimetrică a tumorii fără lezarea sfincterelor urinare sau a structurilor nervoase responsabile de funcția erectilă. Prin incizii de câțiva milimetri, trauma musculară și sângerarea sunt minime. Consecințele clinice directe: durere postoperatorie redusă, mobilizare la 24 de ore de la operație, spitalizare scurtată la 3–4 zile și recuperare socioprofesională accelerată.
Simbioza dintre medic, tehnologie și administrație
Dincolo de dotările spectaculoase, conducerea medicală subliniază că robotul rămâne un instrument dependent de competența umană. Nicio procedură autonomă nu poate înlocui decizia chirurgicală sau suportul unei echipe de anestezie și terapie intensivă capabile să susțină cazuri cu risc vital ridicat.
Transformarea Spitalului Județean din Bistrița într-un centru de referință reflectă eficiența unei direcții administrative stabile.
Parteneriatul dintre administrația județeană și corpul medical a demonstrat că un plan investițional coerent poate comprima într-un interval de șase ani proiecte estimate inițial pentru mai mult de un deceniu.
Dr. Răzvan Couți, medic primar urolog, doctor în științe medicale și coordonator al Departamentului de Chirurgie Robotică, ne-a acordat un interviu.
Reporter, Alin Cordoș: Domnule doctor, sunteți recunoscut drept unul dintre deschizătorii de drumuri în chirurgia urologică minim invazivă și robotică din România. Pentru început, cum s-a realizat trecerea către această tehnologie de vârf și ce a presupus saltul de la urologia clasică la cea robotică?
Dr. Răzvan Couți: Aș dori să fac o mică precizare: adevărații pionieri în chirurgia robotică sunt mentorii mei, profesorul Coman și profesorul Crișan, alături de care m-am format atât în laparoscopie, cât și în chirurgia robotică. Mă consider mai degrabă unul dintre primii lor discipoli.
Tocmai de aceea, tranziția de la chirurgia deschisă la cea laparoscopică și, ulterior, la cea robotică a reprezentat o evoluție naturală pentru noi, la Bistrița; aveam deja pregătirea necesară.
Adevărata provocare a fost, de fapt, schimbarea mentalităților. Am pornit de la preconcepția că medicina de înaltă performanță aparține exclusiv marilor centre universitare. În timp, am reușit să depășim această barieră mult mai repede decât anticipam. Dacă la debut fiecare intervenție robotică era un eveniment, astăzi operăm zilnic, iar procedura a devenit o rutină.
Programul s-a extins organic de la urologie către chirurgie generală, ginecologică și toracică. Această dinamică a impus achiziția unui al doilea robot chirurgical, oferind front de lucru echipelor supraspecializate și reducând la jumătate timpii de așteptare pentru pacienți.
Alin Cordoș: Așadar, a fost mai simplu de implementat un astfel de program într-un spital județean decât se credea inițial?
Dr. Răzvan Couți: Privind retrospectiv, pare un proces cursiv, însă la momentul respectiv a fost o veritabilă aventură. Chirurgia robotică presupune intervenții de o anvergură deosebită, susținute de o infrastructură complexă. Nu poți iniția un astfel de program fără o secție de Anestezie și Terapie Intensivă de cel mai înalt nivel și fără o echipă multidisciplinară solidă.
De exemplu, pregătim un caz complex ce necesită cardiolog în sala de operație pentru monitorizare ecografică intraoperatorie continuă, alături de suport ATI de top. Toate aceste elemente sunt indispensabile pentru a asigura o recuperare optimă.
Alin Cordoș: Spitalul dispune în prezent de o dotare tehnologică de excepție. Care este dinamica acestor platforme în cadrul unității?
Dr. Răzvan Couți: Chirurgia este un domeniu viu, în care inovația impune un ritm alert. În prezent, spitalul nostru deține trei platforme robotice: un sistem ZimmoRosa dedicat ortopediei și două console da Vinci — modelul Xi, implementat în urmă cu doi ani, și noua platformă da Vinci 5, prima de acest tip instalată în România.
Ambele platforme da Vinci permit intervenții la standarde internaționale pentru următorii 15 ani. Bistrița devine astfel primul spital public cu un program robotic incremental, ce deschide calea către tehnologiile viitorului, cum ar fi platformele *single-port* (cu incizie unică).
Alin Cordoș: Odată cu ascensiunea inteligenței artificiale, cum priviți rolul medicului în raport cu tehnologia? Va ajunge robotul să opereze singur?
Dr. Răzvan Couți: Trebuie demontat un mit: roboții chirurgicali nu operează autonom; sunt extensii de înaltă precizie ale mâinii chirurgului.
Deși există modele experimentale în care inteligența artificială execută anumiți timpi operatori pe simulatoare biologice, factorul uman rămâne de neînlocuit.
Fac adesea o analogie cu aviația modernă: zborurile transcontinentale sunt pilotate automat în proporție de peste 90%, însă niciunul dintre noi nu ar urca într-o aeronavă fără echipaj uman capabil să preia comanda în orice moment critic. În chirurgie, experiența echipei medicale este suverană. Robotul asigură finețea gestului chirurgical și reduce trauma tisulară, însă decizia rămâne la chirurg.
Platforma da Vinci 5 introduce capabilități majore de *teleproctoring*: un chirurg expert aflat la mii de kilometri distanță poate urmări intervenția în timp real, oferind ghidaj vizual și trasând repere anatomice direct pe ecranul operatorului.
Alin Cordoș: În cazul patologiei urologice, în special al cancerului de prostată, care sunt beneficiile directe pentru pacient?
Dr. Răzvan Couți: În cancerul de prostată, prostatectomia radicală robotică reprezintă standardul de aur internațional. Urmărim o triadă esențială: Controlul oncologic- eliminarea completă a tumorii și absența recidivei biochimice; Continența urinară: evitarea dependenței de sondă sau proteze urinare; Păstrarea funcției erectile: prezervarea bandeletelor neurovasculare, esențială pentru pacienții activi.
Prostata este localizată într-o zonă anatomică îngustă, înconjurată de sfinctere și fibre nervoase fine. Brațele robotice permit disecții milimetrice și o reconstrucție precisă prin suturi directe la nivelul uretrei. Toate acestea se realizează prin incizii minime, de ordinul milimetrilor sau centimetrilor. Nivelul de durere postoperatorie este redus semnificativ: pacientul se mobilizează a doua zi, externarea are loc frecvent în ziua a treia sau a patra, iar reintegrarea socioprofesională este rapidă.
Alin Cordoș: Sunteți format la Cluj-Napoca, un puternic centru universitar. Ce v-a determinat să alegeți Bistrița în urmă cu șase ani?
dr. Răzvan Couți
Dr. Răzvan Couți: Sunt clujean, am parcurs studiile și rezidențiatul la Cluj sub îndrumarea mentorilor mei. Alegerea de a veni la Bistrița a fost motivată de dorința de a construi de la temelie.
Din vechiul spital a rămas doar adresa fizică; restul s-a transformat radical datorită unei colaborări administrative exemplare între Consiliul Județean condus de Emil Radu Moldovan, fostul manager Gabriel Lazany — actualul primar — și actuala conducere reprezentată de Gabriel Paul Szekely.
Tot ceea ce proiectam inițial pe un orizont de zece sau doisprezece ani s-a materializat în șase. Această reușită profesională și instituțională mă face să mă simt, astăzi, un veritabil bistrițean.
Alin Cordoș
Radio Cluj poate fi ascultat şi online AICI. Ne găsești și pe facebook, X și instagram.
