Sărăcia energetică nu înseamnă doar facturi mari
Locuințele prost izolate și chiriile scumpe adâncesc vulnerabilitatea românilor.
Articol editat de cristina.rusu, 19 octombrie 2026, 11:27
O gospodărie care consumă puțină energie nu este neapărat una eficientă energetic. Uneori, facturile mici ascund o realitate mult mai gravă: familii care își încălzesc o singură cameră sau care acceptă temperaturi foarte scăzute pentru că nu își permit mai mult.
Despre aceste forme mai puțin vizibile ale sărăciei energetice, dar și despre dificultățile întâmpinate de chiriași și despre accesul la finanțările pentru renovarea locuințelor, s-a discutat vineri, 16 octombrie, la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din Cluj-Napoca.
Evenimentul, organizat cu participarea Asociației Bankwatch România și a Observatorului Român al Sărăciei Energetice, a adus în atenție o problemă care depășește cu mult valoarea facturilor la electricitate sau gaze naturale. Veniturile unei familii, eficiența energetică a locuinței, sistemul de încălzire și posibilitatea de a realiza investiții sunt factori care determină împreună vulnerabilitatea energetică.
Laura Nazare, coordonatoarea campaniei de tranziție energetică la Bankwatch România, a explicat că discuțiile publice se concentrează adesea pe prețurile energiei și pe schemele de sprijin, în timp ce condițiile de locuire primesc mult mai puțină atenție.
„Vulnerabilitatea nu este întotdeauna vizibilă în valoarea facturilor. Uneori, o factură redusă poate reflecta un consum eficient, alteori poate însemna că o familie alege să își încălzească o singură cameră, că menține temperaturi foarte scăzute în locuință sau că renunță la alte cheltuieli pentru a-și putea permite energia”, a explicat aceasta.
Una din cinci gospodării ajunge sub pragul sărăciei după plata energiei
Dimensiunea fenomenului la nivel național a fost prezentată de Andrea Vornicu, reprezentantă a Observatorului Român al Sărăciei Energetice.
Potrivit datelor aferente anului 2024, aproximativ 21% dintre gospodăriile din România ajung sub pragul sărăciei după achitarea cheltuielilor cu energia.
În același timp, peste un sfert dintre gospodării alocă mai mult de 10% din venituri pentru aceste cheltuieli. Specialista a atras atenția că sărăcia energetică nu poate fi măsurată printr-un singur indicator. O familie poate fi vulnerabilă pentru că plătește prea mult pentru energie, dar și pentru că își limitează consumul sub nivelul necesar unui trai decent.
La Cluj, chiriașii se confruntă cu o vulnerabilitate suplimentară
O situație aparte de vulnerabilitate energetică a fost prezentată de George Jiglău, cadru didactic la Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării, în legătură cu piața locuințelor închiriate din Cluj-Napoca. Deși statisticile naționale indică o pondere de aproximativ 3% a locuințelor închiriate, cercetările locale ale Observatorului Român al Sărăciei Energetice arată o realitate diferită.
Un sondaj realizat în perioada 2023–2024, pe un eșantion de aproape 900 de gospodării, a indicat că aproximativ un sfert dintre locuințele din municipiu sunt închiriate. Tot aproximativ un sfert din venitul gospodăriilor chiriașe este cheltuit pentru plata chiriei, înainte de a adăuga facturile pentru energie și celelalte cheltuieli de întreținere.
Presiunea este deosebit de mare în cazul studenților, care concurează pentru aceleași locuințe cu persoane care au venituri considerabil mai ridicate. Potrivit estimărilor prezentate la eveniment, universitățile publice clujene reunesc peste 60.000 de studenți din afara orașului, în timp ce locurile disponibile în cămine sunt de aproximativ 15.000. Nu toți studenții rămași locuiesc neapărat în chirie, însă diferența ilustrează presiunea exercitată asupra pieței imobiliare.
Chiriașii depind, de multe ori, de disponibilitatea proprietarilor de a investi în locuință. Chiar și atunci când există un contract, acesta poate să nu prevadă clar responsabilitățile privind reparațiile, înlocuirea echipamentelor sau îmbunătățirea confortului termic. Într-o piață cu cerere foarte mare, posibilitatea chiriașului de a negocia este limitată. Teama de a pierde locuința sau de a fi nevoit să caute rapid o alta poate determina acceptarea unor condiții improprii.
Reprezentanții Observatorului au propus mai multe soluții care ar putea fi implementate la nivel local, fără a presupune plafonarea chiriilor. Printre acestea se numără înființarea unui registru local al locuințelor oferite spre închiriere, a unei comisii de mediere între chiriași și proprietari și a unui observator local al chiriilor.
Finanțările pentru renovare nu ajung întotdeauna la cei mai vulnerabili
O altă temă importantă a întâlnirii a fost accesul gospodăriilor vulnerabile la programele de eficiență energetică și de instalare a panourilor fotovoltaice. Deși aceste finanțări sunt concepute pentru a reduce cheltuielile cu energia și pentru a îmbunătăți condițiile de locuire, numeroși beneficiari potențiali nu reușesc să le acceseze.
Programele anterioare, precum Casa Verde Fotovoltaice, au avantajat în multe situații gospodăriile care dispuneau deja de resurse financiare, competențe digitale și posibilitatea de a suporta contribuțiile proprii.
În cazul programelor REPowerEU, care au inclus finanțări destinate gospodăriilor vulnerabile, problemele au fost diferite, dar rezultatul a rămas adesea același: persoanele care aveau cea mai mare nevoie de sprijin au întâmpinat cele mai multe obstacole, date de dificultățile din teren, lipsa documentelor de proprietate, succesiuni nerezolvate și termene administrative prea scurte.
Discuția a evidențiat și o problemă mai puțin abordată: instalarea unei tehnologii noi nu determină automat schimbarea obiceiurilor de consum. În unele gospodării, comportamentul de a economisi energia cu orice preț persistă chiar și după montarea panourilor fotovoltaice.
Concluzia principală a întâlnirii a fost că măsurile de sprijin pentru plata energiei, deși necesare, nu pot rezolva singure problema sărăciei energetice. O locuință prost izolată va continua să necesite cheltuieli mari pentru încălzire, indiferent dacă familia primește temporar o compensație la factură. În același timp, o gospodărie care nu își poate permite renovarea locuinței riscă să rămână dependentă de ajutoare ani la rând.
Pentru reducerea durabilă a sărăciei energetice sunt necesare politici care să țină cont nu doar de venituri, ci și de starea clădirilor, condițiile de locuire, accesul la tehnologii eficiente și capacitatea reală a oamenilor de a beneficia de finanțările disponibile.
Andrea Nagy
Radio Cluj poate fi ascultat şi online AICI. Ne găsești și pe facebook, X și instagram.