Prima pagină » Reportaje » „De la Risipă la Delicii”: trei echipe au gătit la Cluj din alimente recuperate

„De la Risipă la Delicii”: trei echipe au gătit la Cluj din alimente recuperate

Zilei Mondiale a Alimentației este marcată anual la 16 octombrie.

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 16 octombrie 2026, 12:02

Un măr cu mici imperfecțiuni, un surplus de legume sau produse care se apropie de termenul de expirare pot fi considerate deșeuri, deși sunt încă bune pentru consum. Banca Regională pentru Alimente Cluj a demonstrat, joi, 15 octombrie, că ingredientele salvate de la risipă pot deveni preparate gustoase, dacă există puțină creativitate și dorința de a folosi responsabil resursele.

Cea de-a patra ediție a evenimentului „De la Risipă la Delicii” a reunit la Cluj-Napoca reprezentanți ai companiilor donatoare, ai organizațiilor neguvernamentale partenere și susținători ai Băncii pentru Alimente, într-o competiție culinară.

Trei echipe au fost formate prin tragere la sorți, iar membrii lor au descoperit abia apoi alimentele din cămară și au decis ce preparate vor pregăti. La dispoziție au avut legume, fructe, lactate, brânzeturi, carne și alte produse recuperate în zilele premergătoare evenimentului.

„Avem aici oameni din companii, din organizațiile noastre partenere, care împreună, chiar în acest moment, gătesc pentru noi. Așteptăm în jur de 170 de persoane să fie alături de noi astăzi și să voteze, până la finalul serii, felul în care acești oameni au reușit să transforme alimentele care erau la un pas de a ajunge la coșul de gunoi într-un deliciu”, a explicat Andreea Bobiș, președinta Băncii Regionale pentru Alimente Cluj.

Din ingredientele disponibile, echipele au pregătit preparate dintre cele mai diverse: tocăniță de fasole cu cârnăciori, chifteluțe crocante cu telemea, tochitură cu mămăliguță, pilaf și papanași.

Evenimentul, organizat în apropierea Zilei Mondiale a Alimentației, marcată anual la 16 octombrie, nu a urmărit doar să ofere o experiență culinară, ci și să atragă atenția asupra cantităților uriașe de hrană care se pierd în fiecare an.

„De multe ori, când mergem la supermarket, evităm un măr imperfect pentru că nu e perfect, nu e estetic, așa cum ne-am obișnuit să cumpărăm toate alimentele. Dar nu înțelegem că, de fapt, costul fiecărui refuz al nostru, ca și consumatori, duce la risipă”, a explicat Gabriela Vereş, vicepreședintele Băncii pentru Alimente Cluj.

Problema nu se limitează însă la alegerile individuale. Risipa apare pe întregul lanț alimentar, de la producție și procesare până la magazine, restaurante și gospodării. Potrivit cifrelor prezentate de Gabriela Vereș, în România se risipesc anual aproximativ 3,4–3,5 milioane de tone de alimente, ceea ce ar însemna peste 9.000 de tone în fiecare zi. Dincolo de valoarea economică a produselor, alimentele aruncate înseamnă și resurse naturale consumate inutil, energie folosită pentru producție și transport, dar și costuri suplimentare pentru gestionarea deșeurilor.

Băncile pentru Alimente intervin tocmai înainte ca produsele încă bune pentru consum să devină deșeuri. Ele preiau surplusul de la producători, distribuitori și comercianți și îl direcționează către organizațiile care sprijină persoane vulnerabile.

Alimentele pot ajunge de la magazin la beneficiari în numai 20 de minute

Banca Regională pentru Alimente Cluj împlinește în acest an opt ani de activitate. În această perioadă, cantitățile de produse recuperate au crescut considerabil, iar organizația și-a dezvoltat o rețea de parteneri care permite distribuirea rapidă a surplusului alimentar.

Gabriela Vereș a explicat că există două modalități principale de recuperare.

În primul caz, produsele sunt transportate la depozitul regional din Turda, de unde sunt ridicate de organizațiile beneficiare. Distribuția este planificată în funcție de sosirea transporturilor, astfel încât alimentele să ajungă cât mai repede la persoanele care au nevoie de ele.

A doua variantă, numită colectă delegată, presupune preluarea directă a alimentelor din magazine de către organizațiile partenere.

„Noi preluăm din peste 50 de magazine, din toate cele patru județe, de la mai mulți retaileri parteneri. La sfârșitul zilei, alimentele care urmează să expire mâine, de exemplu, sau poimâine, sunt preluate astăzi”, a explicat Gabriela Vereș.

În aceste situații, produsele nu mai trec prin depozit, ci sunt transportate direct la cantine sociale, centre rezidențiale și alte servicii destinate persoanelor vulnerabile.

„Acolo alimentele ajung într-un timp și mai scurt. Pot să fie 20 de minute până la jumătate de oră, pentru că acolo facem lanțul scurt al preluărilor”, a precizat reprezentanta organizației.

Sistemul este deosebit de important pentru produsele perisabile, precum lactatele, fructele, legumele, pâinea sau preparatele din carne, care trebuie distribuite rapid și păstrate în condiții corespunzătoare.

Activitatea Băncii pentru Alimente scoate la iveală și diferențele dintre obiceiurile alimentare ale consumatorilor și realitatea familiilor care trăiesc în sărăcie. Gabriela Vereș a povestit că, în primii ani de activitate, reprezentanții organizației erau surprinși să primească donații din game de produse de lux, uneori dificil de comercializat tocmai din cauza cererii reduse. În același timp, au descoperit că unii beneficiari nu consumaseră niciodată alimente considerate obișnuite pentru alte familii.

„La început am ajuns să descoperim că beneficiarii pe care îi deservim n-au văzut nici măcar orez, unii dintre ei, n-au văzut paste. Mâncau doar cartofi sau pâine cu parizer”, a relatat Gabriela Vereș.

O altă amintire datează din perioada pandemiei, când voluntarii au distribuit familiilor vulnerabile și iaurturi de băut pentru copii.

„Nu apucam să le distribuim familiei respective toate pachetele cu alimente pe care trebuiau să le primească, deja le beau unul după celălalt. Erau atât de încântați, pentru că pentru prima dată în viața lor puteau să vadă un astfel de iaurt. Nu își imaginau că există”, a povestit Gabriela Vereș.

Mai puțină risipă începe și cu educația

Dincolo de competiția dintre echipe, mesajul organizatorilor este că prevenirea risipei alimentare nu depinde de un singur actor. Producătorii, comercianții, organizațiile sociale și consumatorii pot contribui, fiecare, la reducerea cantităților de hrană care ajung la gunoi. Iar uneori schimbarea începe cu un gest foarte simplu: alegerea unui măr care nu arată perfect, dar este la fel de bun pentru consum.