Ce secret al longevității deține Jonathan, o țestoasă în vârstă de 194 de ani?
Unde se află cheia care i-a permis să trăiască aproape două secole?
Articol editat de Bianca Câmpeanu, 10 octombrie 2026, 15:00
A fost contemporană cu Charles Darwin, a trăit două războaie mondiale și pandemii majore, de la gripa spaniolă la COVID-19: Jonathan, cea mai bătrână broască țestoasă din lume, are 194 de ani. O analiză a geneticii sale excepționale a dezvăluit secretul tinereții sale veșnice.
Acest exemplar de broască țestoasă gigantică a fost adus din Seychelles pe Insula Sfânta Elena (un teritoriu britanic de peste mări situat la 1.860 de kilometri de coasta Angolei) în 1882, ca dar pentru Sir William Grey Wilson, care la scurt timp după ce l-a primit a fost numit guvernator al insulei. Broasca țestoasă avea deja 50 de ani când s-a mutat în grădinile reședinței guvernatorului din Sfânta Elena. Și a rămas acolo timp de 144 de ani.
țestoasa Jonathan în 1886 (stânga)
Deși aparține unei specii foarte longevive, țestoasele gigantice de Aldabra (Aldabrachelys gigantea hololissa), care pot trăi în jur de o sută de ani, Jonathan a doborât toate recordurile de longevitate, iar o echipă internațională de cercetători afiliați unor centre din Statele Unite, Marea Britanie, Danemarca și Germania a vrut să afle de ce. Pentru a înțelege acest lucru, cercetătorii au extras material genetic de la Jonathan folosind prelevarea de pe obraji și o probă de sânge prin gură (au ademenit animalul cu mâncare până când acesta și-a deschis larg fălcile). De asemenea, au obținut material genetic de la alte patru broaște țestoase Aldabra, atât tinere, cât și adulte, pentru comparație.
Un articol științific publicat miercuri, 7 octombrie, în revista „Science Advances” descrie descoperirile rezultate în urma studiului genomului și metilomului său și comparația cu cele ale altor exemplare din specia sa. Secvențierea genomului său a dezvăluit că țestoasa nu numai că are gene bune, ca majoritatea speciilor sale, dar nici nu prezintă semne de deteriorare genetică, iar aici se află cheia care i-a permis să trăiască aproape două secole. Oamenii de știință au identificat 287 de variante genetice unice care reduc efectele obișnuite ale îmbătrânirii. Aceste variante controlează procese corporale cheie care împiedică îmbătrânirea celulelor, cum ar fi repararea daunelor ADN-ului, reducerea inflamației, reglarea insulinei și suprimarea cancerului. În termeni mai tehnici, oamenii de știință au studiat metilomul complet al lui Jonathan, adică setul de „etichete” chimice din ADN-ul său care reglează ce gene sunt activate și dezactivate în celule sau, cu alte cuvinte: instrucțiunile precise care ghidează dezvoltarea și funcționarea corpului broaștei țestoase.
Entropia metilării ADN-ului analizează eterogenitatea sau „zgomotul” care poate exista în aceste etichete chimice (grupări metil) dintr-o populație celulară. În cazul celei mai longevive broaște țestoase din lume, cercetătorii au descoperit că acest „zgomot” este minim în genele legate de funcția mitocondrială, procesarea ARN-ului și repararea genomului. Se pare că broasca țestoasă posedă ceea ce ei numesc „transcripție genetică de înaltă fidelitate a genelor”, ceea ce îi conferă o rezistență unică la îmbătrânire. Cercetătorii au comparat metilomul lui Jonathan cu cel al țestoaselor gigantice mai tinere din aceeași specie și au descoperit că întrerupătoarele care controlează genele de reparare a ADN-ului și de metabolism ale lui Jonathan sunt foarte asemănătoare cu cele ale rudelor sale mai tinere.
„La Jonathan, regulatorii genetici implicați în producerea de energie și repararea ADN-ului au rămas incredibil de stabili timp de aproape două secole, ceea ce este remarcabil deoarece, de obicei, se deteriorează în timp„, spune unul dintre autori, Justin Gerlach, cercetător în ecologia țestoaselor gigantice la Universitatea Britanică din Cambridge.
„Genomul lui Jonathan ne oferă un model de rezistență celulară. Acum, obiectivul nostru este să valorificăm aceste cunoștințe evolutive și să le traducem imediat în tratamente practice și accesibile pentru oamenii obișnuiți„, spune un alt autor, Stephen Clark, directorul Fundației Kallel, care studiază procesele de îmbătrânire.
RADOR RADIO ROMÂNIA
Foto: Wikipedia
Radio Cluj poate fi ascultat şi online AICI. Ne găsești și pe facebook, X și instagram.
