Europa, lovită de o vară cu recorduri climatice multiple

Stresul termic, seceta, temperaturile marine și nivelurile scăzute ale râurilor au atins valori excepționale.

Articol editat de cristina.rusu, 5 octombrie 2026, 16:33

Europa de Vest tocmai a încheiat cea mai caldă vară înregistrată vreodată. Potrivit unui raport al Serviciului Copernicus privind Schimbările Climatice, temperatura medie în regiune a atins 21,7°C – cu 2,5°C peste media perioadei 1991–2020 – depășind recordul anterior stabilit în vara anului 2003.

La nivelul întregului continent – ​​din Portugalia până în Ucraina și din Grecia până în Suedia – anul 2026 a marcat a treia cea mai caldă vară observată vreodată.

Căldura nu s-a limitat doar la lunile de vârf ale verii; temperaturi zilnice record fiind înregistrate și în lunile mai și septembrie, în timp ce primul val major de căldură a lovit zone extinse din Europa de Vest încă de la sfârșitul lunii mai.

Condițiile de căldură extremă au persistat pe tot parcursul sezonului. Durata și extinderea geografică a căldurii au atins şi ele niveluri excepționale. Au existat 17 zile în care cel puțin 60% din teritoriul Europei de Vest a înregistrat temperaturi ce au depășit 30°C. Prin comparație, în 2003 au existat 11 astfel de zile, iar în 2025, 7.

Mai mult, patru dintre cele mai intense zece episoade de căldură observate vreodată în Europa au avut loc în timpul acestei veri – în special în Franța, Regatul Unit și Belgia. Totuși, recordul stabilit de valul de căldură din august 2003 rămâne neegalat dacă se iau în considerare atât durata, cât și intensitatea.

Tocmai această extindere geografică, alături de intensitate, reprezintă o trăsătură definitorie a acestei veri.

„Unul dintre aspectele cheie ale anului 2026 este faptul că această căldură a fost extraordinară nu doar prin intensitate, ci și prin aria sa de acoperire geografică”, a declarat Samantha Burgess, director adjunct al Serviciului Copernicus privind Schimbările Climatice din cadrul Centrului European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu (ECMWF), instituția care gestionează programul Copernicus.

Stresul termic măsoară impactul căldurii asupra corpului uman, fiind un indicator care ține cont de modul în care diverse condiții de mediu afectează organismul uman și de riscurile asociate, inclusiv insolația. Și în acest caz, cifrele sunt record.

Aproximativ 80% din continent a trecut prin condiții de stres termic „puternic”, corespunzător unei temperaturi resimțite de peste 32°C.

Europa de Vest a înregistrat 41 de zile de stres termic puternic – cu cinci mai multe decât în ​​2003. S-au înregistrat 13 zile de stres termic „foarte puternic”, ceea ce reprezintă un record. Până la sfârșitul sezonului, 52% din Europa se confruntase cu condiții de stres termic clasificate ca fiind „foarte puternic” sau mai intens, asociate unor temperaturi resimțite de cel puțin 38°C.

Seceta extinsă a amplificat efectele căldurii. Până la sfârșitul lunii august, aceasta a afectat aproape jumătate din Europa, ducând debitele râurilor continentului la cele mai scăzute niveluri estivale de când Sistemul European de Avertizare privind Inundațiile (EFAS) a început colectarea datelor, în 1992.

În lunile iulie și august, s-au înregistrat simultan debite record sau aproape record în multe dintre principalele cursuri de apă ale Europei, inclusiv Rinul, Dunărea, Padul, Loara, Ronul și Sena.

Consecințele au afectat diverse sectoare. Nivelurile excepțional de scăzute ale râurilor au perturbat transportul de mărfuri și au pus presiune asupra irigațiilor, sistemelor de răcire a reactoarelor nucleare, producției de energie hidroelectrică și disponibilității apei dulci.

Temperaturi excepțional de ridicate au fost înregistrate și în mările Europei. Temperaturile la suprafața apei au atins niveluri record, sau aproape record de-a lungul unei mari părți a coastei atlantice, precum și în vestul și centrul Mării Mediterane.

De asemenea, au avut loc valuri de căldură marină – variind de la intense la excepționale și caracterizate prin perioade prelungite de temperaturi neobișnuit de ridicate. Apele marine foarte calde pot accentua stresul termic în zonele de coastă, limitând răcirea pe timpul nopții și crescând umiditatea.

Combinația dintre temperaturile ridicate și condițiile de ariditate a contribuit, de asemenea, la propagarea incendiilor de vegetație. Până la data de 2 septembrie, suprafața afectată de incendii în Uniunea Europeană era aproape dublă față de media perioadei 2006–2025 pentru același interval, în Spania și Franța înregistrându-se o activitate deosebit de intensă.

Prin urmare, pentru Copernicus, cea mai semnificativă constatare nu este doar noul record de temperatură. În 2026, s-au înregistrat simultan mai multe recorduri climatice: stres termic, secetă, niveluri scăzute ale râurilor și temperaturi excepțional de ridicate ale apei marine. Consecințele au afectat disponibilitatea apei, sistemele energetice, transporturile, ecosistemele și sănătatea umană.

„Nu este vorba despre un record izolat, ci mai degrabă despre modul în care mai multe recorduri s-au manifestat simultan în cadrul sistemului climatic”, a remarcat Burgess.

RADOR RADIO ROMÂNIA

Radio Cluj poate fi ascultat şi online AICI. Ne găsești și pe facebook, X și instagram.