Somnul de weekend: recuperare sau dereglare?
Somnul pierdut poate fi recuperat, dar odihna prelungită poate deregla ceasul biologic.
Articol editat de Bianca Câmpeanu, 28 septembrie 2026, 12:00
Chiar şi două ore în plus de somn pot ajuta organismul să se refacă după o noapte de odihnă insuficientă. Prelungirea perioadei de somn în mod regulat, în weekend, poate perturba însă ritmul natural al organismului. După o altă noapte în care nu ne-am odihnit suficient, apar adesea oboseala, lipsa de energie şi dorinţa de a dormi.
Pentru multe persoane, soluţia pare simplă: orele de somn pierdute pot fi recuperate în weekend. Pentru unii, aceasta este doar o excepţie. Pentru alţii, a devenit un obicei. Un studiu realizat în rândul a circa 8.000 de adulţi din SUA arată că aproape jumătate dintre aceştia dorm în mod regulat mai mult în weekend. Adolescenţii se numără, poate nu întâmplător, printre cei care dorm cel mai mult în zilele libere. Somnul suplimentar este deosebit de tentant pentru persoanele care nu reuşesc să se odihnească suficient în timpul săptămânii de lucru. În general, adulţilor li se recomandă între şapte şi nouă ore de somn pe noapte, iar majoritatea adolescenților au nevoie de opt până la zece ore. În practică, însă, programul nu permite întotdeauna respectarea acestor intervale.
Astfel, apare întrebarea dacă somnul pierdut în timpul săptămânii poate fi recuperat în weekend şi dacă orele suplimentare de odihnă pot compensa efectele privării de somn.
Unul dintre mecanismele care reglează somnul este nevoia naturală a organismului de odihnă. Cu cât perioada de veghe este mai lungă, cu atât creşte nevoia de somn. Atunci când odihna este insuficientă, această nevoie se acumulează, iar organismul semnalează necesitatea recuperării odihnei. Celălalt mecanism esenţial este ritmul circadian, adică ceasul biologic intern. Acesta se reglează zilnic sub influenţa luminii şi a întunericului, a temperaturii, a activităţii fizice şi chiar a orelor la care sunt consumate mesele. Cele două mecanisme funcţionează împreună pentru a pregăti organismul pentru somn la momentul potrivit. Problema este că recuperarea somnului poate influenţa ambele mecanisme. Somnul prelungit dimineaţa reduce nevoia acumulată de odihnă. În consecinţă, seara poate apărea mai târziu senzaţia de somn, iar ora obişnuită de culcare poate fi decalată. Trezirea mai târzie şi expunerea la lumina zilei în alte intervale orare pot, de asemenea, să afecteze ritmul circadian.
Astfel se poate ajunge la un scenariu binecunoscut: după un somn prelungit duminică dimineaţă, ora de culcare este mai târzie, iar luni, când alarma sună la ora 6:00, apare din nou lipsa de somn. În acest fel, săptămâna începe cu aceeaşi problemă cu care s-a încheiat cea precedentă. „Este ca şi cum s-ar schimba fusul orar în fiecare săptămână”, susţine dr.Melynda Casement, psiholog specializat în calitatea somnului şi directoarea Laboratorului de Somn al Universităţii din Oregon.
RADOR RADIO ROMÂNIA
Foto: Pixabay
Radio Cluj poate fi ascultat şi online AICI. Ne găsești și pe facebook, X și instagram.
