Ochelarii inteligenți ridică semne de întrebare privind viața privată

Franța investighează posibile abuzuri, în timp ce alte state iau în calcul restricții.

Articol editat de cristina.rusu, 28 septembrie 2026, 00:00

Procurorii din Paris au deschis o anchetă penală privind suspiciuni de hărțuire sexuală asociate utilizării ochelarilor inteligenți, în contextul în care autoritățile franceze pentru protecția datelor au primit plângeri din partea unor companii, pe fondul preocupărilor globale legate de impactul social al acestor dispozitive.

Există mai multe tipuri de ochelari inteligenți disponibili pe piață, însă ochelarii produși de gigantul american din domeniul tehnologiei Meta, în colaborare cu EssilorLuxottica, sunt lideri de piață, cu o cotă globală de aproximativ 76%.

Ochelarii Meta dotați cu inteligență artificială au o cameră foto-video de mici dimensiuni încorporată, care îi permite utilizatorului să înregistreze discret. Dispozitivele au avut un succes la nivel mondial, fiind vândute în 7 milioane de exemplare în 2025.

Cele mai recente date privind vânzările publicate de Essilor indică o „creștere exponențială” în 2026. Succesul lor a atras însă un control tot mai strict la nivel internațional din partea procurorilor, autorităților de reglementare, organizațiilor pentru drepturile omului și companiilor, în legătură cu probleme precum hărțuirea sexuală, faptele ilegale comise în mediul corporativ și supravegherea clandestină.

Unele cinematografe din Marea Britanie au interzis ochelarii inteligenți, iar o organizație germană pentru protecția consumatorilor a depus o plângere penală împotriva Meta și a altor companii implicate în comercializarea dispozitivelor în Germania, invocând legislația privind protecția vieții private.

Parchetul din Paris a declarat pentru Reuters că a deschis recent cel puțin o anchetă penală în urma unor plângeri privind hărțuirea sexuală asociată unei tendințe de pe rețelele sociale în care ochelarii inteligenți sunt folosiți pentru a filma femei pe stradă, fără consimțământul acestora, iar imaginile sunt apoi publicate online.

Procurorii nu au precizat marca dispozitivelor utilizate. Parchetul a refuzat să ofere mai multe detalii, dar a precizat că unitatea de combatere a criminalității informatice a testat dispozitivele pentru a înțelege mai bine potențialele infracțiuni care ar putea fi comise cu ajutorul ochelarilor inteligenți.

Un purtător de cuvânt al Meta a declarat că aceasta „a integrat protecția vieții private în ochelarii cu inteligență artificială ai companiei, încă din faza de proiectare”, adăugând că Meta „va continua să își consolideze măsurile de protecție pe măsură ce ochelarii devin și mai capabili”. EssilorLuxottica a refuzat să comenteze.

CNIL, autoritatea franceză pentru protecția datelor, a declarat că a primit mai puțin de 10 plângeri privind utilizarea ochelarilor inteligenți la locul de muncă. Autoritatea nu a dezvăluit mărcile vizate. De asemenea, a precizat că este contactată din ce în ce mai des de companii care doresc să afle dacă pot interzice utilizarea ochelarilor inteligenți la locul de muncă.

Australia a anunțat că ia în considerare interzicerea utilizării ochelarilor inteligenți dotați cu camere în instituțiile guvernamentale, din cauza preocupărilor legate de viața privată și securitate, într-o măsură despre care autoritățile au spus că ar putea fi prima interdicție de acest tip.

„Ochelarii inteligenți ridică ‘provocări reale’ în ceea ce privește informarea oamenilor că sunt filmați și obținerea consimțământului atunci când acesta este necesar”, a declarat Nacera Bekhat, șefa departamentului pentru afaceri economice din cadrul CNIL.

Dispozitivele purtabile dotate cu inteligență artificială sunt reglementate în Uniunea Europeană prin Actul privind inteligența artificială (AI Act) și prin Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR), care stabilesc reguli privind modul în care pot fi utilizate datele cu caracter personal ale oamenilor.

Deși legislația franceză oferă protecție în materie de viață privată – inclusiv sancțiuni de până la un an de închisoare sau o amendă de 45.000 de euro (51.700 de dolari) pentru înregistrarea imaginii unei persoane într-un spațiu privat fără consimțământul acesteia – aplicarea legii poate fi dificilă, în special atunci când conținutul este distribuit rapid online, au declarat CNIL și alte surse juridice.

Un mic indicator luminos amplasat pe rama dispozitivelor semnalează faptul că are loc o filmare, însă organizațiile pentru drepturile omului au afirmat că acest lucru transferă asupra persoanei vizate responsabilitatea de a evita să fie filmată.

„Faptul că vezi că se aprinde o lumină nu înseamnă că îți dai consimțământul pentru a fi filmat și nici ca imaginea ta să fie distribuită ulterior către mii de persoane”, a declarat Ines Legendre, expertă juridică în cadrul organizației pentru siguranța pe internet e-Enfance.

Organizațiile pentru drepturile omului afirmă că femeile sunt principalele ținte ale abuzurilor comise cu ajutorul ochelarilor inteligenți.

Ines Girard, care coordonează proiecte privind violența de gen facilitată de tehnologie în cadrul organizației feministe Hubertine Auclert, a declarat că industria tehnologică ar trebui să facă mai mult pentru a preveni abuzurile.

„Nu putem răspunde unei tehnologii de supraveghere, spunându-le persoanelor supravegheate că ar trebui să fie mai vigilente”, a spus ea.

„Acest lucru exercită o povară suplimentară asupra acestor persoane, în special asupra femeilor, persoanelor din minoritățile de gen și celor care sunt deja expuse violenței, abuzurilor online și monitorizării în spațiile publice.”

RADOR RADIO ROMÂNIA

Radio Cluj poate fi ascultat şi online AICI. Ne găsești și pe facebook, X și instagram.