CNSAS a publicat, în premieră, documente din arhiva Securității comuniste
Datele arată amploarea aparatului represiv în ultimii ani ai regimului comunist.
Articol editat de Bianca Câmpeanu, 14 septembrie 2026, 15:00
CNSAS a publicat luni, 14 septembrie, în premieră, documente de arhivă din dosarele Cabinetului ultimului șef al Securității, generalul Iulian Vlad, care dezvăluie dimensiunea exactă a aparatului de represiune comunist din toamna anului 1988.
Datele arată amploarea aparatului represiv în ultimii ani ai regimului comunist și resursele alocate supravegherii populației, de la filaj și interceptări până la controlul corespondenței. Aparatul Securității totaliza 14.629 de angajați la data de 24 septembrie 1988. Acest sistem masiv era împărțit în trei mari componente operaționale.
Documentele provin din dosarul de arhivă „Cabinet Iulian Vlad” și urmăresc în mod special situația personalului feminin. CNSAS prezintă cifrele drept o imagine integrată, în premieră, a efectivelor instituției la acea dată.
situatie CNSAS arhivă/Facebook CNSAS
Potrivit totalurilor comunicate, aparatul central avea 6.023 de angajați, reprezentând aproximativ 41% din efective. Structurile teritoriale însumau 5.869 de angajați, circa 40%, iar comandamentul și unitățile Trupelor de Securitate figurau cu 2.737 de angajați, aproape 19%.
În total sunt incluse și aproximativ 1.200 de persoane fără grad militar, încadrate ca personal muncitor civil. Acestea desfășurau activități tehnice, administrative, de întreținere, transport sau secretariat.
O parte importantă a personalului central era concentrată în structurile de supraveghere. Unitatea Specială „F”, responsabilă de filaj, avea 745 de angajați, Unitatea Specială „T”, pentru interceptări și ascultări, avea 466, iar Unitatea Specială „S”, care controla corespondența, număra 356. Împreună, cele trei unități însumau 1.567 de angajați, aproximativ 26% din efectivul aparatului central. Acest calcul privește doar structurile centrale menționate, activități similare fiind desfășurate și în teritoriu.
Direcția a IV-a, de contrainformații militare, figura cu 1.022 de angajați, iar Unitatea Specială pentru Luptă Antiteroristă (USLA) cu 772. Direcția I, însărcinată cu supravegherea populației sub aspect politic, social și cultural, avea 103 angajați la centru și structuri corespondente în teritoriu.
Distribuția prezentată de CNSAS indică efective mai mari în Capitală și în județe cu obiective industriale, portuare sau de frontieră. Securitatea Municipiului București apare cu 557 de angajați, urmată de structurile din Constanța (285), Timiș (271), Prahova (261) și Cluj (2510.
Datele evidențiază și prezența redusă a femeilor în conducerea instituției. Potrivit centralizării, în Departamentul Securității Statului lucrau 2.297 de femei, reprezentând 15,7% din personal. Dintre acestea, doar 22 ocupau funcții de conducere: 11 în aparatul central și 11 în teritoriu. În Trupele de Securitate, nicio femeie nu avea o asemenea funcție.
Materialul publicat conține însă neconcordanțe între totalurile generale și lista detaliată a structurilor teritoriale. Însumarea efectivelor enumerate pentru cele 40 de județe și București conduce la 6.035 de angajați, față de totalul teritorial de 5.869 indicat în centralizare. De asemenea, lista însumează 1.041 de femei, în timp ce situația generală menționează 1.089.
Diferențele necesită clarificări din partea CNSAS. Cifrele descriu personalul încadrat în structurile prezentate și nu trebuie confundate cu dimensiunea rețelei de informatori sau cu numărul persoanelor supravegheate.
Mai multe detalii despre acest subiect, găsiți pe pagina de Facebook a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității – CNSAS
Radio România
Radio Cluj poate fi ascultat şi online AICI. Ne găsești și pe facebook, X și instagram.
