Schimbările climatice modifică deja pădurile României

Astfel de fenomene pot fi observate și în județul Cluj. Gorunul, printre speciile cele mai afectate.

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 31 iulie 2026, 14:18

Efectele schimbărilor climatice sunt deja vizibile în pădurile din România, unde temperaturile mai ridicate și perioadele de secetă afectează dezvoltarea arborilor și modifică răspândirea speciilor. Unele dintre acestea înaintează către altitudini mai mari, în timp ce arborete întregi, în special cele de gorun, încep să se usuce.

Conf. univ. dr. Alexandru Colișar, de la Facultatea de Silvicultură și Cadastru a USAMV Cluj, specialist în ameliorații silvice, spune că schimbările pot fi observate de mai mulți ani.

„Se observă atât prin uscarea unor arbori, cât și prin deplasarea altitudinală a unor specii. Din cauza încălzirii climatice, chiar și cu numai un grad sau două, anumite specii din zona de câmpie şi de deal înaintează spre zona montană”, explică specialistul.

Sudul și vestul țării, cele mai vulnerabile

Deși efectele sunt prezente în cea mai mare parte a țării, ele sunt mai vizibile în regiunile sudice și vestice. Astfel de fenomene pot fi observate și în județul Cluj, de exemplu în zona Câmpiei Turzii, unde condițiile climatice locale accentuează stresul asupra vegetației forestiere.

Primele semne ale degradării nu sunt întotdeauna spectaculoase. Frunzele pot prezenta pete decolorate, iar coroanele arborilor pot căpăta, privite de la distanță, un aspect albicios. În timp, creșterea arborilor încetinește, apar crăci lacome, frunzele par „prăjite”, iar dezvoltarea generală devine tot mai slabă.

Un alt semn al dereglării ritmului fiziologic este apariția unor lăstari tineri în lunile septembrie sau chiar la începutul lui octombrie. Aceste modificări pot afecta inclusiv calitatea lemnului.

Gorunul, printre speciile cele mai afectate

Una dintre speciile care suferă cel mai mult în noile condiții climatice este gorunul, în ultimii ani au fost observate arborete întregi care se usucă din cauza stresului climatic. Și fagul începe să fie afectat de secetă în zonele de deal, deși într-o măsură mai mică. În același timp, acesta urcă spre altitudini mai mari și pătrunde în arboretele de molid, ocupând treptat locul acestuia.

Specialistul consideră că este prematur să se vorbească despre dispariția completă a unor specii, însă ponderea lor în pădurile României se va reduce.

„Nu putem trage concluzia fără echivoc că anumite specii vor dispărea cu totul. Cu siguranță însă, proporția în care ele participă în prezent la alcătuirea arboretelor se va micșora”, arată Alexandru Colișar.

În zonele de câmpie și de silvostepă, stejarul pufos ar putea înlocui treptat unele dintre speciile de stejar existente în prezent. În regiunile de deal, unde predomină acum gorunul, ar putea deveni mai frecvente gârnița și cerul.

România, mai puţin vulnerabilă la incendii forestiere

Schimbările climatice cresc și riscul incendiilor de vegetație și de pădure. România nu se confruntă, deocamdată, cu incendii de amploarea celor din Grecia, Franța sau Spania, însă astfel de evenimente există și ar putea deveni mai frecvente. Un avantaj al pădurilor românești este ponderea mare a foioaselor, care sunt mai puțin inflamabile decât pădurile de rășinoase. În plus, perioadele cu temperaturi extreme nu sunt, în general, la fel de lungi precum în sudul şi vestul Europei.

„Este posibil ca numărul incendiilor forestiere să crească și în România, dar pădurile sau arboretele noastre nu sunt atât de vulnerabile precum cele din alte regiuni”, spune specialistul USAMV.

Cele mai multe incendii produse în România au însă legătură cu activitatea umană. Potrivit datelor invocate de Alexandru Colișar, aproximativ 50–60% dintre focare sunt provocate de incendierea resturilor vegetale și a culturilor din apropierea pădurilor, de mucuri de țigară, obiecte inflamabile sau recipiente din sticlă abandonate.

O flacără scăpată de sub control se poate extinde dintr-un teren agricol în fondul forestier în numai câteva minute. Incendiile de suprafață pot fi stinse în câteva zile, însă cele subterane, care afectează rădăcinile și litiera, pot mocni timp de săptămâni și pot reaprinde focarele aparent lichidate. În unele cazuri, intervenția silvicultorilor și a pompierilor poate dura chiar și o lună.

Suprafața fondului forestier a crescut la nivel național

În ceea ce privește suprafața împădurită a României, Alexandru Colișar atrage atenția că tăierea arborilor maturi nu înseamnă automat dispariția pădurii. După exploatarea lemnului, în multe suprafețe rămân puieții sau vegetația care va forma viitorul arboret. Chiar dacă acești arbori nu sunt încă vizibili sau nu au dimensiuni impresionante, terenul respectiv continuă să facă parte din fondul forestier.

“Există zone ale țării unde suprafața împădurită s-a redus, însă, la nivel național, ponderea fondului forestier a crescut în ultimii ani. Protejarea pădurilor depinde însă nu doar de măsurile administrative, ci și de educația populației și de înțelegerea rolului pe care pădurea îl are în societate”, atrage atenţia Alexandru Colişar.

Andrea Nagy

Radio Cluj poate fi ascultat şi online AICI. Ne găsești și pe facebook, X și instagram.