Prima pagină » Știri » Educaţie » Cazul de la UBB readuce în discuție modificarea legislației privind hărțuirea în universități

Cazul de la UBB readuce în discuție modificarea legislației privind hărțuirea în universități

Actualul cadru legal nu oferă suficiente instrumente pentru protejarea victimelor.

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 14 iulie 2026, 15:21

În urma cazului de hărțuire de gen confirmat de Comisia de Etică a Universității „Babeș-Bolyai”, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) cere modificarea legislației privind sancționarea abaterilor de etică în universități. Reprezentanții studenților susțin că actualul cadru legal nu oferă suficiente instrumente pentru protejarea victimelor și solicită introducerea unor sancțiuni care să permită îndepărtarea temporară a cadrelor didactice de la activitatea cu studenții în cazurile grave de hărțuire.

Potrivit ANOSR, cazul de la Facultatea de Teatru și Film a UBB evidențiază limitele actualelor reglementări. Deși Comisia de Etică a constatat existența unui caz de hărțuire de gen, sancțiunea aplicată – interzicerea participării timp de cinci ani la concursuri pentru promovare și ocuparea unor funcții didactice sau de conducere – nu îl împiedică pe cadrul didactic să continue activitatea la catedră și să intre în contact cu studenții.

Președintele ANOSR, Sergiu Covaci, afirmă că actualele sancțiuni sunt prea puține pentru a răspunde eficient unor astfel de situații.

„Ele sunt foarte restrânse și există discrepanțe destul de mari între ele. Discutăm despre avertisment scris, suspendarea dreptului de participare a cadrului didactic la diverse concursuri sau chiar încetarea contractului de muncă.
Însă problemele mari apar în situațiile de hărțuire, hărțuire sexuală și abuz. Una dintre propunerile noastre vizează introducerea unei sancțiuni care să interzică desfășurarea activităților didactice cu studenții, pentru că astfel de situații creează un sentiment de nesiguranță”, a declarat Sergiu Covaci.

ANOSR propune introducerea unor noi sancțiuni disciplinare, printre care interzicerea activităților didactice pentru o perioadă cuprinsă între un semestru și doi ani universitari, suspendarea temporară a activității didactice pe durata cercetării disciplinare, reducerea salariului sau excluderea din proiecte și granturi.

Întrebat dacă suspendarea unui cadru didactic în timpul cercetării nu ar încălca prezumția de nevinovăție, liderul studenților consideră că măsura ar trebui aplicată doar în cazurile în care există suspiciuni rezonabile.

„Cred că este foarte important să analizăm fiecare caz în parte. În anumite situații, în care suspiciunile sunt rezonabile, ar trebui să existe posibilitatea unei măsuri temporare. În momentul în care studenții percep ca pe un pericol persoana care le predă la clasă, aceasta ar trebui să se retragă până când situația este clarificată. O astfel de soluție aduce liniște pentru ambele părți”, a explicat Sergiu Covaci.

În opinia ANOSR, cazul de la Cluj demonstrează că actualele comisii de etică pot constata existența unor fapte de hărțuire, însă nu dispun de suficiente sancțiuni pentru a proteja efectiv studenții.

„Avem o comisie de etică ce confirmă existența unui caz de hărțuire de gen, dar care nu are la dispoziție sancțiuni proporționale pe care să le poată aplica”, a spus președintele ANOSR.

Organizația solicită, de asemenea, posibilitatea ca sesizările să poată fi depuse și de reprezentanții legali ai victimelor, obligativitatea universităților de a asigura consiliere psihologică pentru persoanele afectate și sancționarea celor care ascund sau tolerează cazurile de hărțuire ori nu își îndeplinesc responsabilitățile în combaterea acestora.

„Faptul că există persoane care ascund sau tolerează astfel de abuzuri reprezintă un aspect aproape la fel de grav ca săvârșirea faptelor în sine. Evident că trebuie să existe un mecanism corect și bine reglementat și dovezi care să susțină astfel de situații”, a precizat Sergiu Covaci.

Președintele ANOSR consideră că, deși în ultimii ani au fost făcuți câțiva pași înainte – precum acceptarea sesizărilor anonime în comisiile de etică –, sistemul are încă numeroase vulnerabilități.

„Treptat trebuie implementate și multe alte măsuri, pentru că este foarte clar că și această situație de la Cluj a scos la iveală minusurile sistemului”, a concluzionat liderul studenților.

ANOSR solicită Ministerului Educației și Cercetării și Parlamentului să modifice legislația privind etica universitară, iar universităților din România să adopte o politică de toleranță zero față de orice formă de hărțuire, hărțuire sexuală sau discriminare de gen, astfel încât mediul universitar să devină un spațiu sigur pentru toți membrii comunității academice.