Prima pagină » Știri » Sănătate » FONSS avertizează asupra riscurilor dezinstituționalizării făcute în grabă

FONSS avertizează asupra riscurilor dezinstituționalizării făcute în grabă

„5.000 de cetățeni ai României se află într-o situație de risc”!

Articol editat de cristina.rusu, 3 iulie 2026, 12:52

Dezinstituționalizarea persoanelor adulte cu dizabilități este un proces necesar, însă modul în care acesta a fost implementat în România ridică serioase semne de întrebare, avertizează Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale (FONSS).

Mihaela Munteanu, director de advocacy și comunicare al organizației, susține că mutarea a aproximativ 5.000 de persoane din centrele rezidențiale în comunitate s-a realizat într-un ritm accelerat pentru a respecta un jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), fără ca serviciile necesare de sprijin să fie dezvoltate în prealabil.

Potrivit acesteia, dezinstituționalizarea presupune transferul persoanelor adulte cu dizabilități din centrele rezidențiale către servicii comunitare, precum reintegrarea în familie, locuințele protejate sau serviciile oferite de asistenții personali profesioniști.

Însă, după aproape trei decenii de încercări, România a ajuns să realizeze acest proces „pe repede înainte”.

„Procesul de dezinstituționalizare trebuia să fie precedat de realizarea unor servicii de suport pentru persoanele cu dizabilități în comunitate. Practic, iei niște oameni și îi scoți din centru, dar te asiguri că acolo unde îi duci au suportul necesar pentru a putea trăi în continuare”, explică Mihaela Munteanu.

Reprezentanta FONSS atrage atenția că multe dintre persoanele dezinstituționalizate nu sunt pregătite pentru viața independentă, iar comunitățile în care acestea ajung nu dispun de serviciile necesare de sprijin.

Ea oferă exemplul persoanelor care au petrecut zeci de ani în instituții și care sunt reintegrate în familii cu care au avut contacte minime sau inexistente.

În plus, există riscul ca stimulentele financiare acordate pentru integrarea în familie să transforme persoanele cu dizabilități în victime ale exploatării.

În prezent, familiile care primesc o persoană dezinstituționalizată beneficiază de peste 9.300 de lei pentru cheltuielile de întreținere, la care se pot adăuga alte prestații sociale. Acest sprijin este acordat însă doar pentru doi ani.

„Există riscul ca persoana să fie exploatată pur și simplu pentru acești bani. Și atenție, acești bani se primesc doar doi ani de zile. Dar după cei doi ani persoana trebuie să rămână să trăiască acolo”, avertizează Mihaela Munteanu.

Totodată, multe persoane care figurau în documente ca fiind pregătite pentru viața independentă nu au deprinderi elementare, precum gestionarea banilor, efectuarea cumpărăturilor sau prepararea hranei.

„Sub nicio formă nu putem subscrie la ideea că oamenii trebuie să rămână în instituții. În schimb, noi credem că procesul de dezinstituționalizare, care a așteptat 30 de ani în România, ar fi trebuit să fie pregătit cum se cuvine”, spune Mihaela Munteanu.

În opinia sa, cazul Dumbrava reflectă, de asemenea, disfuncționalități majore ale sistemului de protecție socială. Ea consideră că situația a fost posibilă deoarece persoane vulnerabile, fără aparținători și fără alternative de îngrijire, au fost direcționate către un serviciu care a funcționat timp de aproximativ două decenii fără licență.

„Dacă ne uităm la sistemul de asistență socială din România, putem face legătura cu faptul că un sistem care nu este bine pus la punct și nu funcționează după regulile după care ar trebui să funcționeze, un sistem care nu pune pe primul loc respectarea drepturilor persoanelor vulnerabile, generează situații precum cea de la Dumbrava”, afirmă reprezentanta FONSS.

Mihaela Munteanu atrage atenția și asupra existenței unor servicii sociale nedeclarate, care funcționează sub diverse denumiri, precum „case de odihnă” sau „case de recuperare”.

Ea arată că, până recent, autoritățile puteau controla doar serviciile sociale autorizate, însă modificările legislative adoptate în ultimele luni permit verificarea și a spațiilor în care există suspiciuni că se desfășoară activități de asistență socială fără autorizație.

Mihaela Munteanu a precizat că FONSS s-a implicat activ în documentarea cazului Dumbrava încă de anul trecut, după ce Centrul de Resurse Juridice a luat cunoştinţă de situația de acolo.

„Am acceptat să facem partea de documentare, am încercat să vedem ce instituții au trimis persoane la Dumbrava şi ce documente deținea domnul Pașca”, a declarat reprezentanta FONSS.

Federaţia a adresat întrebări inclusiv Ministerului Sănătății și unor unități medicale, încercând să afle în ce condiții pacienți din spitale publice au fost transportați către un serviciu care nu deținea licență de funcționare.

În final, reprezentanta FONSS consideră că, după îndeplinirea jalonului din PNRR, autoritățile ar trebui să reevalueze întregul proces și să colaboreze cu organizațiile neguvernamentale pentru monitorizarea persoanelor transferate în comunitate.

„Știu că vorbesc despre măsuri după ce niște stricăciuni au fost deja făcute, dar aceasta este situația în care trăim. Practic, în momentul de față, 5.000 de cetățeni ai României se află, în opinia noastră, într-o situație de risc”, concluzionează Mihaela Munteanu.