Societatea civilă: Proiectul privind ONG-urile reproduce un model sancţionat la nivel european

Peste 430 de organizații cer respingerea proiectului adoptat de Senat.

Articol editat de cristina.rusu, 20 mai 2026, 11:47

Adoptarea de către Senat a proiectului de lege privind transparența financiară a ONG-urilor a stârnit reacții dure din partea societății civile, care avertizează că măsurile propuse ar putea deveni un instrument de intimidare și control asupra organizațiilor neguvernamentale.

Inițiat de AUR și susținut prin vot de PSD, proiectul obligă asociațiile și fundațiile să raporteze anual la ANAF toate sursele de finanțare, inclusiv numele persoanelor fizice care donează peste 5.000 de lei, informații ce ar urma să fie publicate online.

Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, împreună cu peste 430 de ONG-uri și grupuri civice, a publicat o scrisoare deschisă prin care cere respingerea proiectului.

Organizațiile susțin că legea nu urmărește, în realitate, creșterea transparenței, ci creează presiune administrativă și riscă să afecteze libertatea de asociere și dreptul la viață privată.

Directorul de dezvoltare și advocacy al FDSC, Simona Constantinescu, spune că termenul „transparență” este folosit într-un mod înșelător și creează impresia falsă că ONG-urile funcționează fără control din partea statului.

„Creează impresia cetățeanului din România că organizațiile neguvernamentale nu sunt supuse în acest moment niciunei forme de control și de urmărire a ceea ce fac”, afirmă aceasta.

Ea subliniază că organizațiile sunt deja „extrem de bine reglementate”, iar fiecare tip de finanțare – de la donații și sponsorizări până la granturi europene – implică obligații de raportare către autorități.

Potrivit reprezentantei FDSC, statul român deține deja toate instrumentele necesare pentru verificarea activității ONG-urilor, inclusiv prin ANAF, Ministerul Finanțelor și Oficiul pentru Prevenirea Spălării Banilor.

„Statul român are în momentul acesta toate instrumentele posibile și toate informațiile în curtea lui. De ce nu le folosește îndeajuns, dacă consideră că există într-adevăr o problemă de activitate ilicită în zona asta?”, întreabă Simona Constantinescu.

Ea atrage atenția și asupra faptului că inițiatorii nu au prezentat date concrete care să justifice necesitatea unor măsuri suplimentare.

Unul dintre cele mai controversate puncte ale proiectului este publicarea identității donatorilor.

ONG-urile avertizează că acest lucru ar putea descuraja oamenii să mai susțină anumite cauze, mai ales în domenii sensibile.

„Acel cetățean s-ar putea să nu mai vrea să doneze nimic dacă nu dorește ca vecinul sau colegul de serviciu să afle că donează, de exemplu, pentru o organizație care face investigații de presă sau pentru una care lucrează cu persoane dependente de droguri, care e în continuare un subiect ce polarizează societatea”, explică Simona Constantinescu.

FDSC compară situația cu legislația adoptată în trecut în Ungaria și Rusia, unde ONG-urile și ulterior jurnaliștii sau persoanele fizice au fost etichetați drept „agenți străini”.

Reprezentanta fundației amintește că Ungaria a fost sancționată la nivel european pentru măsuri similare, iar în Slovacia o lege apropiată de actualul proiect românesc a fost declarată neconstituțională în 2025.

Critici există și în privința sancțiunilor prevăzute. Proiectul permite suspendarea activității organizațiilor care nu respectă noile obligații de raportare, măsură pe care ONG-urile o consideră disproporționată.

„Ce înseamnă asta, operațional? Eu, ca organizație, am un centru de zi pentru persoane cu dizabilități sau pentru copii ori vârstnici. Ce fac? Închid poarta și plec?”, întreabă Simona Constantinescu.

Ea mai susține că proiectul ridică probleme serioase de constituționalitate și amintește că atât Consiliul Legislativ, cât și Consiliul Economic și Social sau Comisia pentru Drepturile Omului din Senat au emis avize negative.

„Sancțiunea este de o severitate extraordinară, complet disproporționată”, afirmă reprezentanta FDSC.

Societatea civilă critică și viteza cu care proiectul a trecut prin Senat.

„Nu știu de ce acesta a fost împins cu atâta viteză”, spune ea, adăugând că nu există semne ale unei consultări reale cu organizațiile afectate.

Proiectul urmează acum să ajungă la Camera Deputaților, for decizional, unde ONG-urile încearcă să blocheze adoptarea unui act normativ pe care îl consideră un risc major pentru spațiul civic și pentru funcționarea democratică a societății românești.

CITEȘTE ȘI: Dezbateri aprinse în Senat pe tema finanțării ONG-urilor

Andrea Nagy

Radio Cluj poate fi ascultat şi online AICI. Ne găsești și pe facebook, X și instagram.