Incluziv: Firmele care profită de facilitățile pentru persoane cu dizabilități, vizate de reguli mai stricte

Proiectul urmărește să readucă sistemul la scopul său inițial: integrarea profesională a persoanelor cu dizabilități.

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 19 mai 2026, 17:48

Se strânge şurubul pentru firmele care se autorizează ca unităţi protejate ce angajează persoane cu dizabilităţi, doar pentru a se putea folosi de facilităţile fiscale.

Un nou proiect de lege aflat la Senat propune schimbări importante în modul de funcţionare a acestora: inițiatorii spun că sistemul actual permite practici care nu generează suficientă integrare profesională reală pentru persoanele cu dizabilități și că este nevoie de reguli mai clare, controale mai stricte și o delimitare mai precisă a activităților eligibile. Ca exemplu elocvent, în rapoartele publice apar inclusiv unităţi protejate care au sub 20 de angajaţi cu dizabilităţi, dar au o cifră de afaceri, din producţia şi intermedierea de încălţăminte, de 10 milioane de euro. Noul proiect restrânge categoriile de entități care pot avea statut de unitate protejată, pune accent pe produsele și serviciile realizate efectiv de persoane cu dizabilități și introduce mecanisme comune de control între ANAF și instituțiile din domeniul social.

Președinta Fundației ADV România, Angela Achiței, spune că proiectul urmărește să readucă sistemul la scopul său inițial: integrarea profesională a persoanelor cu dizabilități:

„Proiectul de lege urmărește, practic, să îmbunătățească cadrul de funcționare al unităților protejate în România și să maximizeze potențialul acestora de a asigura o punte accesibilizată și de suport pentru persoanele cu dizabilități care vor să intre pe piața muncii, în special cele greu ocupabile”, explică aceasta.

Una dintre modificările importante propuse este eliminarea posibilității ca firmele mari să creeze mici „secții interne” pentru a beneficia de statutul de unitate protejată. Potrivit proiectului, companiile care doresc acest statut ar trebui să aibă cel puțin 30% angajați cu dizabilități, iar timpul de muncă prestat de aceștia să reprezinte minimum 50% din totalul timpului de lucru din companie:

„În momentul de față există în piață multe SRL-uri care au, de fapt, un număr mult mai mare de angajați, au creat secții interne cu 3-4 angajați și folosesc avantajele fiscale pentru a-și vinde toată producția sau prestarea de servicii realizată de întreaga companie. Ceea ce nu este corect, pentru că mecanismul și scopul sunt să creeze cât mai multe locuri de muncă, nu să maximizeze profiturile unor companii”, afirmă Angela Achiței.

Proiectul introduce și obligația ca SRL-urile care vor statut de unitate protejată să fie autorizate în prealabil ca întreprinderi sociale de inserție. Asta ar presupune existența unui personal de suport specializat — psihologi, consilieri profesionali, asistenți sociali sau job coach-i — și reinvestirea a 90% din profit în misiunea socială.

O altă problemă semnalată este cea a cifrelor de afaceri considerate imposibil de justificat în raport cu numărul de angajați și capacitatea reală de producție:

„Am identificat și situații în care productivitatea apărea ca fiind de peste zece ori mai mare comparativ cu industrii similare care nu au acest statut. Deci este clar că acele produse și servicii nu sunt realizate efectiv într-o unitate protejată și asta înseamnă că legea este încălcată în mod conștient”, susține Angela Achiței.

Aceasta oferă și un exemplu concret: o unitate protejată cu 19 angajați ar fi raportat o cifră de afaceri de aproape 10 milioane de euro din producția și personalizarea de încălțăminte:

„Dacă vă uitați pe site, o să vedeți că declarau foarte multe linii de producție și multe zone de activitate, ceea ce ar fi necesitat o infrastructură enormă și nici măcar nu se justifica raportat la numărul de angajați”, afirmă Angela Achiţei.

Proiectul propune controale comune între Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor, pentru a verifica dacă unitățile protejate chiar produc bunurile și serviciile pe care le facturează prin mecanismul taxei pe dizabilitate:

„Legea este foarte clară în momentul de față și spune că tot ceea ce se comercializează prin această taxă de dizabilitate și este deductibil trebuie să fie realizat integral în unitatea protejată”, explică Angela Achiței.

Potrivit acesteia, unele firme folosesc mecanismul pentru produse pe care, în realitate, doar le personalizează superficial:

„Dacă tu vinzi bocanci prin taxa pe dizabilitate, dar nu i-ai produs efectiv, ci doar ai pus un șiret sau o etichetă pe bocancul respectiv, nu înseamnă că produsul este realizat de tine și că este deductibil”, spune ea. „În cel mai bun caz, doar eticheta, șiretul sau serviciul de montare ar putea fi deductibile, nu bocancul întreg.”

Modificările vizează și domeniile unde contribuția efectivă a persoanelor cu dizabilități este mai greu de demonstrat, precum IT-ul. Angela Achiței spune că și aici regulile trebuie clarificate mai bine:

„Poți să dezvolți un soft și să îl oferi prin acest mecanism, dacă este realizat și întreținut efectiv de unitatea protejată și de persoanele cu dizabilități. Dar dacă vinzi la pachet și calculatoare sau copiatoare cumpărate de la alți furnizori, acestea nu sunt deductibile”, explică ea.

În opinia reprezentantei ADV România, cheia unui sistem funcțional nu stă doar în lege, ci și în normele de aplicare.

„Toate aceste lucruri trebuie explicate în norme și trebuie oferite exemple, astfel încât oamenilor să le fie foarte clar și să nu existe loc de interpretare. Pentru că creativitatea românului este maximă atunci când lucrurile sunt neclare”, concluzionează Angela Achiței.

Andrea Nagy

Foto: facebook AMAIS

Radio Cluj poate fi ascultat şi online AICI. Ne găsești și pe facebook, X și instagram.