Raport guvernamental: administrația publică, prea mare și ineficientă
Statul român are peste 1,2 milioane de angajați, iar cheltuielile salariale ating aproape 10% din PIB.
Administraţia publică din România rămâne supradimensionată în raport cu rezultatele obţinute, iar lipsa unei corelări între resursele alocate şi performanţă duce la ineficienţă şi risipă.
Este concluzia unui amplu raport publicat vineri, 8 mai, de Guvern, o radiografie de ansamblu a statului român realizată pentru prima dată la Palatul Victoria.
Documentul foloseşte datele disponibile anul trecut, cele mai multe din 2024, când numărul posturilor ocupate la stat era de peste 1,2 milioane, iar cheluielile cu salariile lor se apropiau de 10% din PIB, adică o zecime din tot ceea ce produce ţara.
Documentul arată că sunt mulţi angajaţi, dar rezultatele oferite cetăţenilor nu sunt pe măsura costurilor, de cele mai multe ori.
Reporter: Aproape 14.000 de instituții aflate în subordinea statului au fost verificate. Aflăm că există în jur de 1.255.000 de posturi ocupate și remunerate, mai mult de 14.500 dintre angajați cumulează salariul cu pensia iar aproape 200.000 de persoane au două sau mai multe contracte individuale de muncă – unele la stat, altele în privat.
Un număr ridicat dintre acești angajați cu contracte multiple au normă întreagă, ceea ce ridică suspiciuni privind activitatea reală a acestora și utilizarea resurselor – se arată în raportul dat publicității de executiv, care vrea să fie o radiografie cât mai fidelă a situației administrației publice centrale și locale din țară, și asta pe baza datelor oficiale furnizate de ministere și de agențiile de resort pentru anul 2024.
Potrivit raportului, există discrepanțe majore în alocarea resurselor guvernamentale și europene între județe și unitățile administrativ-teritoriale, fără să există o corelare clară cu nevoile reale sau cu performanța administrativă.
În timp ce investițiile din fonduri europene s-au concentrat semnificativ în anumite regiuni, cum ar fi Cluj, Bihor, Alba, Ilfov, alte regiuni au rămas constant subfinanțate, cum ar fi Teleorman, Vaslui, Caraș-Severin, ceea ce accentuează decalajele teritoriale.
Potrivit raportului, deficitul bugetar în 2024 a fost de 8,65% din PIB, din care 164,6 miliarde doar cheltuieli de personal.
Raportul arată că există totuși și numeroase exemple de bune practici, unde autoritățile publice performează, atât prin creștere a veniturilor din surse multiple, cât și prin reducerea cheltuielilor care nu aduc beneficii comunităților.
După radiografia cheltuielilor statului, guvernul vorbeşte şi de „tratamentul” stabilit şi aprobat deja pentru administraţie. Este vorba de tăierile de posturi, care au tensionat luni la rând relaţiile în fosta coaliţie, şi de limitări bugetare stricte până la finalul acestui an.
Acum măsurile trebuie să treacă de pe hârtie şi să fie puse în practică în instituţii.
Petruța Obrejan/ RRA
Foto: arhivă Radio Cluj
Radio Cluj poate fi ascultat şi online AICI. Ne găsești și pe facebook, X și instagram.