Ce drepturi au turiștii dacă zborurile sunt anulate
Operatorii spun că turiștii sunt protejați de legislația europeană.
Articol editat de cristina.rusu, 8 mai 2026, 12:14
În pragul sezonului de vacanțe, Comisia Europeană le transmite clar companiilor aeriene: dacă vor anula zboruri în această vară, invocând lipsa de combustibil, vor fi obligate să își despăgubească pasagerii.
Oficialii de la Bruxelles spun că preţurile ridicate la kerosen sau eventualele probleme de aprovizionare nu pot fi considerate circumstanțe extraordinare.
În același timp, operatorii aerieni atrag atenția asupra efectelor războiului din Iran asupra pieței combustibililor și iau deja în calcul reducerea numărului de zboruri sau chiar majorări de tarife.
Deocamdată, însă, Comisia nu vede un risc real de penurie.
Ce înseamnă toate acestea pentru planurile noastre de vacanță din această vară?
Cristian Bărhălescu, președintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism și directorul Icar Tours.
Daniela Petrican: Cât de real este, până la urmă, riscul ca turiștii să rămână blocați prin aeroporturi în această vară?
Cristian Bărhălescu: Riscul este unul extrem de mic, în primul rând, pentru că sunt acoperiți de reglementările Uniunii Europene care obligă companiile, în cazul în care au probleme deosebite, să găsească soluții, să îi reruteze pentru ca turiștii să ajungă în destinație.
Unu. Și doi: așa cum subliniază și directiva europeană, în acest moment nu există cauze atât de importante care să genereze un impact asupra traficului aerian în aprovizionarea cu kerosen, iar majorările sunt majorări de 10, 15, 18 euro pe unele rute, iar pe rutele long-haul sunt de 50 de euro pentru dus-întors.
Impactul nu este unul foarte mare când ne gândim la prețul unui bilet de avion care oscilează între 50-80 și poate 1.000-1.500 de euro atunci când începe să se umple un avion.
Dar este bine ca orice călător, atunci când vrea să plece într-o destinație, să vină la o agenție de turism, să întrebe care sunt condițiile de călătorie și să își ia și o asigurare eventual pentru el, pentru bagaje, pentru anularea zborului, asigurare care acoperă, încă o dată, pe lângă reglementările care îl apără.
Daniela Petrican: Dar dacă, totuși, nu știu, apar anulări din lipsă de combustibil, cine plătește până la urmă concret nota de plată? Compania aeriană sau, indirect, pasagerul?
Cristian Bărhălescu: Compania aeriană este obligată să plătească această anulare sau amânare. I se acordă pasagerului cazare, i se acordă masă, despăgubiri ulterioare pentru ce i s-a întâmplat, dar de fiecare dată pentru asta ar fi bine iară să aibă un agent de turism alături care știe ce mecanisme poate să apeleze, pentru că atunci când se întâmplă așa ceva, putem să apelăm la avocați specializați, putem să apelăm la experiența pe care o are un agent și să contacteze direct compania și de fiecare dată se întoarce acasă.
Am avut situații multiple, de-a lungul vremii, când într-adevăr s-au anulat din diverse cauze: că avionul a fost defect, care era programat să decoleze, sau s-au întâmplat alte evenimente, dar de fiecare dată, cum a fost în această criză cu războiul, dar de fiecare dată pasagerii au ajuns acasă.
Daniela Petrican: Dar spuneți-ne un lucru, asigurările de călătorie chiar acoperă astfel de situații sau vorbim mai mult de o falsă plasă de siguranță?
Cristian Bărhălescu: Asigurările de călătorie acoperă atunci când ai bagajul pierdut, acoperă atunci când ai o problemă de sănătate, nu acoperă aceste situații cu avioanele care întârzie. Acestea sunt acoperite de către companiile aeriene.
Companiile aeriene sunt cele care sunt obligate să îți asigure transportul acasă și, în măsura în care ei nu își respectă datele contractuale pe care le facturau, atunci intervine această legislație care te asigură pe tine că vei ajunge acasă ca pasager.
Mihai Georgescu: Cât de pregătită este industria turistică din România pentru un efect domino? Întârzieri, anulări, reorganizări de pachete.
Cristian Bărhălescu: Să știți că am fost pregătiți de fiecare dată. Şi în criza aceasta recentă de acum, și în criza COVID, și în crizele anterioare am avut numărate momente în care au fost mari companii care au dat faliment și atunci nu a rămas nimeni prin destinații sau au avut probleme de acest fel, dar tocmai de aceea, noi – ca și ANAT – am propus, avem deja trimis către Guvern propuneri pentru constituirea unui fond de garantare care: unu – să despăgubească turiștii în cazul în care dă faliment o companie aeriană sau o companie de turism și aceste fonduri de garantare sau fond de garantare, depinde cum vrea Guvernul să îl facă, ar trebui să fie administrate de către un fond care există FNGCIMM, un fond al statului care garantează pentru IMM-uri; este o soluție simplă care poate fi aplicată, se aplică în întreaga Europa şi ar fi bine să o luăm și noi de model, numai să avem guvern.
Daniela Petrican: Așadar, în acest moment se negociază deja scenarii de criză?
Cristian Bărhălescu: Da. Noi le-am propus această soluție încă din 2018-2019 guvernelor de atunci și sperăm să reușim să îi convingem de utilitatea unui astfel de fond de garantare.
Daniela Petrican: Vrem să știm cum arată, în acest moment, vara lui 2026. Avem motive de optimism sau se conturează un sezon cu turbulențe?
Cristian Bărhălescu: Cred că avem motive de optimism, pe de-o parte, pentru că s-au așezat oarecum lucrurile, criza a trecut, am putea spune.
Iranul și Statele Unite sunt așezate la masă, negociază, deci, avem speranțe de pace.
Impactul într-adevăr există, este unul asupra euro, care la 1.000 de euro mai sunt 16 lei care în ultimele zile sunt în plus la vacanță și nu este un efort mare, dar s-a mutat spre last minute decizia de cumpărare a unei vacanțe.
Cu siguranță vom avea și vara aceasta români care vor decide pe ultimul minut unde vor pleca pentru că early booking în martie-aprilie nu au mai luat această decizie și vor veni acum către agenții să găsească ce este mai bun pentru a ajunge la mare, pentru a merge la munte sau în străinătate.
Mihai Georgescu: Ce le recomandați celor care pleacă în vacanță în perioada următoare? Care sunt două-trei lucruri esențiale pe care nu ar trebui să le ignore?
Cristian Bărhălescu: În primul rând, accesibilitatea către destinație. Să fie siguri că acolo unde merg pot să se și întoarcă și să meargă către o agenție de turism clasificată, verificată, să evităm țepele, pentru că am văzut… sunt suficient de mulți ignoranți, la fel sunt foarte mulți care vor să înșele și au apărut site-uri fantomă care doar le iau banii și nu le oferă servicii, iar în momentul în care pleacă să își facă o asigurare medicală storno, de călătorie, astfel încât în caz de, Doamne ferește, se întâmplă ceva să aibă totul asigurat.
Este un efort financiar mic, dar care merită.
Mihai Georgescu: Am și o curiozitate. De ce locurile din avion se dau acum dispersat? Adică, dacă eu mă duc cu trei prieteni sau cu familia, unul primește un loc, trebuie să plătesc pentru a sta împreună cu oamenii cu care merg?
Cristian Bărhălescu: Asta este politica unor companii aeriene, a tuturor companiilor aeriene de fapt, în a-şi maximiza, am spune, veniturile, inclusiv locul când ți-l alegi în avion să fii nevoit să îl plătești, pentru că ei au coborât prețurile, competiția i-a obligat să coboare prețurile foarte mult și am văzut că nu mai dau acele mese care le dădeau odată, ci îţi dă doar o pungă cu biscuiți și un pahar cu apă…
Mihai Georgescu: Da. Am fost de multe ori pus în situația de a negocia cu oamenii. Adică, nu vă supărați, nu vreți să stați mai în față, că vine prietenul meu care…
Cristian Bărhălescu: Da, se întâmplă acest lucru. Inclusiv eu cu familia am călătorit în astfel de condiții și surpriză a fost de multe ori că nu puteam nici măcar cu bani să modific locurile. Mi s-a întâmplat recent, dar până la urmă avem câte un zbor de două, trei, șase ore care te duce într-o destinație.
Mihai Georgescu: Și de când bagajele sunt… sunt luate în calcul… la bagaje sunt luate în calcul și roțile? Pentru că dacă depășești un pic, cu patru centimetri…
Cristian Bărhălescu: Da, este politica pe care o au companiile aeriene în acest moment. Ce vă spuneam, doar pentru a-și maximiza veniturile; îți mai iau acolo 10 euro, 15 euro, 100 de euro sau 150 de euro în unele cazuri pentru a-ți lua un bagaj în plus cu tine.
Daniela Petrican/ RRA
Radio Cluj poate fi ascultat şi online AICI. Ne găsești și pe facebook, X și instagram.
