Poemele de luni: Cătălina Soare-Hüll

Este membră a cenaclurilor Cercul Literar de la Cluj și Steaua.

Articol editat de cristina.rusu, 4 mai 2026, 11:16

“Dacă ar fi să cred în iubire
aș spune
că iubirea adevărată e la 70 de ani
după ce ai pierdut aproape tot
corpul e doar o confirmare a gravitației
legea atracției universale
își pierde miza
adormi trist
și te trezești fericit
deschizi ochii
și-ți amintești râzând
că n-a avut cine-ți trage draperiile
să-ți intre tot soarele dimineții în ochi.

Și dacă ar fi să-mi amintesc
nimic din ce am trăit nu a fost autentic
într-o anatomie studiată
acum înțeleg
iubirea nu mai are organe de simț
e doar un obstacol:

                                                                                  nu poți muri în timp ce te îndrăgostești”, ne dezvăluie într-un mod intimist, taina rezistenței iubirii, poeta și psihologul, Cătălina Soare-Hüll născută la 3 mai 1959 la Sita-Buzăului, județul Covasna.

A studiat la Liceul de muzică Sigismund Toduță și la Facultatea de Filozofie-Istorie, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj- Napoca.

A trăit la Sibiu, unde a lucrat ca psiholog clinician și psihoterapeut cu formare în hipnoză clinică și psihoterapie ericksoniană. Din 2023 este stabilită în Cluj-Napoca.

A publicat volumele de poezie: În Transă, Ce usturător e mirosul vieții și recent, Iubirea nu mai are organe de simț.

A publicat poezii în revistele: Steaua, Apostrof, Transilvania, Acolada, Poezia, Caiete Silvane, Nord Literar, Littera Nova, Mișcarea literară, La Mongolu.

A participat cu grupaje de poezii la Antologia Cercul Poeților, vol. IV, Editura Colorama, 2020, Poemele Transilvaniei, Antologie gândită de Irina Petraș, Editura Școala Ardeleană, 2025, Poeme pentru Caiete Silvane, volumul II, Editura Caiete Silvane, 2025.

Este membră a cenaclurilor Cercul Literar de la Cluj și Steaua.

“Cu un rafinat instinct histrionic, dublat de o îndelung exersată arheologie a zonelor de umbră ale psihicului (dovadă că experiența profesională a psihologului își face loc în arta poeziei), Cătălina Soare Hull pune în scenă dramele unei intimități construite în cadrele unui imaginar paradoxal, cu evidente tușe expresioniste și cu nenumărate note suprarealist-onirice, reflectate programatic în poeme” ii dezvăluie respirația poetică cu acuratețe, criticul Constantina Raveca Buleu iar Ion Mureșan pare să știe care este secretul din miezul poeziei sale:

“Eu știu cum și vă spun și dumneavoastră ceea ce poeta vrea să ne ascundă, “mi-e foame de poezie”, zice ea, și se leagă cu o frânghie de „gleznele subțiri ale visului”. Iar cum eu cred numai în poeții care își asumă riscul să definească Poezia, am găsit aici una convingătoare: poezia e „unde ceea ce nu există e la vedere/ iar ceea ce e/ înoată și se scufundă”. Deci vă asigur că vă veți amărî și îndulci ochii citind cartea aceasta”

“Mă definesc muzica și poezia. În mintea mea nu sunt concurente și nici complementare, nu se exprimă una prin cealaltă, au ceva de sine stătător care mă face să fiu fericită într-un fel când ascult Mahler și în alt fel când citesc Kavafis. Mă simt norocoasă să le pot iubi cu măsura fiecăreia dintre ele.

Muzica și literatura m-au împrietenit cu toate părțile din mine. Ambele au puterea îmblânzitorilor de șerpi, mă așază în dimensiunea realului și a imaginarului, le supradimensionează și se întind ca o piele deasupra lucrurilor care contează pentru mine”, ne oferă o realitate palpabilă a propriului interior, Cătălina Soare-Hüll.

Mâinile unui artist

Aș fi vrut mai mult decât să mă văd
un tablou într-o expoziție
unde umbrele serii
închid muzeul cu indiferența
gazdei care-și închiriază doar spațiul.

Printre celelalte tablouri
noaptea se așază cu indulgența
unui primar bun
care apreciază muzeul de artă
doar când acesta aduce venituri
și prestigiu orașului.

Nu aduc nicio contribuție
am încăput în mâinile unui artist
poate mă place
poate nu mă place
profilul și degetele lui furibunde
mă apropie de mine
mai mult
decât a făcut-o iubirea.

El nu mă crede
și schimbă cu ușurință tușele
zdrobește culorile pe trupul meu
ca și cum m-ar imortaliza
în picturile rupestre.

Cineva a jucat șah în locul meu

Îți ascult vocea
îmi imaginez ce grimase faci
cum îți miști mâinile
încărcate de argumente.

E timpul
crezi că e timpul
nu înțelegi de ce rămân împietrită.
E timpul
vin mulțimi de răspunsuri.

Nu mai căuta startul
în mormanul de cuvinte
cineva a jucat șah
în locul meu
și a pierdut.

Ana Herța

Radio Cluj poate fi ascultat şi online AICI. Ne găsești și pe facebook, X și instagram.