Fake news, război informațional și educație media: de ce adevărul verificat pierde teren în fața emoției

Despre toate acestea s-a discutat la Târgul de Carte Gaudeamus Radio România.

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 24 aprilie 2026, 14:34 / actualizat: 24 aprilie 2026, 16:46

Dezinformarea nu mai înseamnă doar o știre greșită sau o minciună spusă la întâmplare. În ultimii ani, fenomenul a devenit tot mai sofisticat, alimentat de tehnologie, de rețele sociale, de polarizare politică și de lipsa educației media. Despre toate acestea s-a discutat la Târgul de Carte Gaudeamus Radio România, într-un dialog moderat de Bogdan Roșca, manager Radio Cluj, alături de Carmen Ionescu, manager RADOR, și Paul Niculescu, redactor-șef Monitorul de Cluj.

Una dintre explicațiile pentru forța pe care o au astăzi teoriile conspirației și informațiile false ține de progresul tehnologic. Carmen Ionescu atrage atenția că falsurile sunt tot mai greu de depistat, mai ales în contextul apariției deepfake-urilor:

„Practic, suntem într-un moment în care, cu mintea și cu ochii noștri, nu mai putem distinge informațiile – nu doar textele, ci și videoclipurile și imaginile false. Am ajuns foarte departe tehnologic”, a spus managerul RADOR.

La rândul său, Paul Niculescu consideră că societatea trebuie să renunțe la ideea că tot ceea ce vede reprezintă automat realitatea. În epoca post-adevăr, spune el, emoția a ajuns să cântărească mai mult decât informația verificată:

„Toate aceste forme de fake news – sau, mai corect spus, diferite tipuri de alterare a realității – urmăresc același lucru: să stârnească emoția umană și să genereze reacții”, a explicat Paul Niculescu.

Problema este cu atât mai gravă cu cât aceste reacții nu rămân doar în spațiul virtual. Ele devin virulente, se transformă în agresivitate verbală pe rețelele sociale și, uneori, chiar în violență fizică.

Participanții la discuție au făcut distincția între o simplă eroare și fenomenul fake news. O informație greșită nu este automat propagandă, a subliniat Paul Niculescu. Diferența este dată de scop și de actorul din spatele mesajului:

„Fake news-ul are un scop clar și, de obicei, în spate există un actor organizațional, adesea statal. O simplă informație greșită nu este automat fake news”, a spus redactorul-șef al Monitorului de Cluj.

În acest context, Carmen Ionescu a vorbit despre propagandă neagră și despre nevoia ca jurnaliștii să facă debunking, adică să demonteze informațiile false. Numai că această muncă devine tot mai dificilă. Verificarea informațiilor cere resurse, competențe tehnice și timp:

„La RADOR, de exemplu, a fost extrem de greu să verificăm informații din Rusia – am fost nevoiți să folosim disclaimere, lucru rar în istoria agențiilor de presă”, a explicat Carmen Ionescu.

Ea consideră că redacțiile serioase trebuie să dezvolte echipe de fact-checking. Un articol de fact-checking nu se limitează la a spune că o informație este falsă, ci arată cititorului întregul traseu al verificării:

„Ceea ce este important este că orice om care dorește poate verifica jurnalistul, pentru că articolul conține toate linkurile și toate sursele folosite. Totul este transparent”, a spus Carmen Ionescu.

În cadrul RomaniaCheck, proiectul de fact-checking al Radio România, au fost demontate numeroase falsuri despre Uniunea Europeană. Unele pot părea ridicole, dar au circulat intens online: de la presupusa decizie a Uniunii Europene de a pune măști vacilor pentru reducerea amprentei de carbon, până la informația falsă că asupra României ar fi fost deversată cianură în timpul unui episod de praf saharian.

Discuția a atins și tema războiului informațional. Bogdan Roșca a întrebat direct dacă România se află, în acest moment, sub efectul unui astfel de război. Răspunsul a fost categoric afirmativ:

„Din 2013, Vladimir Putin a trasat public liniile directoare ale unui război informațional împotriva Vestului”, a spus Paul Niculescu, care a explicat că multe dintre narativele folosite astăzi împotriva Uniunii Europene nu sunt întâmplătoare, ci fac parte dintr-o strategie coerentă.

Carmen Ionescu a amintit că Franța și-a creat un organism special, Viginum, pentru supravegherea ingerințelor digitale externe și a tendințelor de dezinformare. Potrivit acesteia, Ucraina este prima țintă a Rusiei, dar Franța și România se află, la rândul lor, în zona de interes a propagandei.

Un alt subiect important a fost vulnerabilitatea publicului. Dezinformarea se bazează pe emoție, indignare, teamă sau revoltă, iar platformele online creează „cutii de ecou”, în care oamenii ajung să audă doar ceea ce le confirmă convingerile.

„Rolul jurnalistului este să spargă această cutie de ecou și să ajungă la publicul captiv cu informații corecte. Dar este foarte greu să convingi pe cineva deja convins”, a spus Paul Niculescu.

În fața acestui fenomen, invitații au insistat asupra educației media. Carmen Ionescu consideră că aceasta trebuie începută de la vârste mici, în școală, printr-un sistem structurat.

„Este singura cale pe termen lung. Cred că trebuie început de la vârste mici, la școală, prin proiecte și printr-un sistem structurat”, a afirmat managerul RADOR.

Paul Niculescu a completat că educația trebuie să înceapă și în familie, prin încurajarea gândirii critice. El a atras însă atenția că nu toate familiile pot face acest lucru, mai ales acolo unde teoriile conspirației sau neîncrederea în știință sunt deja puternic înrădăcinate.

Bogdan Roșca a povestit, la rândul său, o experiență care arată cât de adânc poate pătrunde dezinformarea. În timpul unei întâlniri despre educație media într-o școală din Cluj-Napoca, o profesoară i-a spus că nu crede că există război în Ucraina și nici refugiați ucraineni, deși Radio Cluj participa atunci la acțiuni de sprijin pentru familiile care treceau prin gară:

„Vedeți, vorbim despre un profesor. Nu era o persoană izolată, fără internet, fără telefon, care să nu aibă acces la informație. A fost absolut șocant”, a spus Bogdan Roșca.

În final, discuția s-a întors la credibilitatea presei. Carmen Ionescu a spus că media publică are datoria de a recâștiga încrederea publicului prin corectitudine, transparență și demontarea neadevărurilor. Paul Niculescu a atras atenția că rețelele sociale au devenit spații ale radicalizării, iar jurnalismul trebuie să rămână fidel misiunii sale:

„Doar educația poate face diferența între un canal și celălalt, între un discurs și altul, între apetitul pentru știrea senzațională, dar nu întotdeauna corectă, și știrea mai plictisitoare, mai seacă, dar corectă”, a spus Paul Niculescu.

Concluzia întâlnirii a fost formulată de Bogdan Roșca: educația face diferența. Într-o perioadă în care falsurile circulă rapid, iar emoția bate adesea verificarea, presa are nu doar rolul de a informa, ci și responsabilitatea de a forma reflexe de apărare în fața manipulării.

Bogdan Roşca / Andrea Nagy

Radio Cluj poate fi ascultat şi online AICI. Ne găsești și pe facebook, X și instagram.