Prima pagină » Știri » Social » Legea femicidului, explicată: ce obligații noi au poliția și instanțele

Legea femicidului, explicată: ce obligații noi au poliția și instanțele

Autoritățile au obligații extinse în cazuri de violență.

Articol editat de cristina.rusu, 30 martie 2026, 14:31

Într-un demers legislativ marcat de o solidaritate politică rară, Camera Deputaților a adoptat recent, în calitate de for decizional, legea privind prevenirea și combaterea femicidului. Proiectul, depus în octombrie 2025 și susținut de peste 270 de parlamentari, marchează un moment istoric: femicidul este definit juridic pentru prima dată în legislația națională ca formă de violență bazată pe gen.

Necesitatea legii este susținută de cifre alarmante. Conform expunerii de motive, în primele opt luni ale anului 2025, IGPR a înregistrat 33 de omoruri în familie, dintre care 69% au fost femicide (23 de femei și fete ucise). Practic, în România, trei femei sunt ucise lunar de un membru al familiei.

Pentru a înțelege impactul concret al noilor reglementări, am discutat cu Corina Voicu, fostă judecătoare și expert în violență domestică, vicepreședinte al Asociației Dreptate şi Educaţie pentru Toţi (ADEPT).

Concret, cazurile de femicid – fie în relații de cuplu, fie în contexte de discriminare de gen – vor fi încadrate la omor calificat, ceea ce presupune pedepse mai severe. Până acum, în lipsa unor circumstanţe agravante, multe dintre aceste fapte erau încadrate la omor simplu.

„În Codul penal nu veți regăsi o infracțiune distinctă de femicid, ci noi circumstanțe la infracțiunea de omor calificat,” explică Corina Voicu. „Asta înseamnă că nu mai vorbim de pedeapsa de 10–20 de ani, ci de 15–25 de ani sau detenție pe viață.”

Modificarea elimină situaţiile în care agresorii beneficiau de pedepse mai blânde dacă nu mai conviețuiau cu victima. Acum, legea acoperă relațiile indiferent de durată sau de existența conviețuirii, vizând de asemenea acţiunile de dominare şi presiunea care duce la sinuciderea victimei.

O noutate majoră a legii este recunoașterea copiilor care asistă la violență ca victime directe. Până acum, impactul asupra acestora era rareori reflectat în hotărârile judecătorești, deși presa semnala frecvent prezența lor în astfel de cazuri.

Legea introduce și obligații clare pentru autorități în ceea ce privește protecția persoanelor dependente de victimă. Poliția și parchetul vor trebui să verifice dacă victima avea în grijă copii sau alte persoane vulnerabile și să anunțe de urgență serviciile sociale, pentru a preveni situații dramatice în care victima e identificată în alt judeţ decât cel de domiciliu, iar persoanele aflate în grijă rămân un timp nejustificat de mult fără sprijin.

Totodată, instanțele penale vor putea constata direct nedemnitatea succesorală a agresorului, împiedicându-l să moștenească bunurile victimei. Până acum, acest lucru necesita un demers juridic separat, care venea într-un moment extrem de dificil emoţional şi care întârzia inclusiv acordarea unor drepturi precum pensia de urmaș pentru copii.

“Foarte des uităm de aceste persoane care sunt părți civile în dosarele penale. Sunt profund afectate psihologic, trăiesc un doliu și o traumă, iar noi presupunem că sunt perfect funcționale și că își pot exercita singure drepturile procesuale la timp”, spune Corina Voicu.

Chiar dacă aplicarea noilor prevederi ar putea întâmpina inițial reticență în practică, specialiștii consideră că legea marchează o schimbare de paradigmă.

„Este un pas important spre o abordare mai umană și mai actuală a acestor cazuri, în care sunt recunoscute toate victimele – nu doar cele directe, ci și cele afectate indirect de violență”, concluzionează Corina Voicu.