Prima pagină » Reportaje » Proiect românesc de tehnologie militară: rachetă autonomă cu inteligență artificială, testată în Ucraina şi Orientul Mijlociu

Proiect românesc de tehnologie militară: rachetă autonomă cu inteligență artificială, testată în Ucraina şi Orientul Mijlociu

Prima rachetă românească de croazieră provine de la Cluj.

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 21 martie 2026, 00:00

Un proiect tehnologic dezvoltat la Cluj propune un sistem militar autonom construit în jurul inteligenței artificiale. Antreprenorul Mihai Filip spune că nu este vorba despre un simplu concept, ci despre rezultatul a mai mulți ani de dezvoltare și testare în condiții reale.

Compania românească OVES Enterprise a prezentat proiectul Sahara Autonomous System, descris ca prima rachetă de croazieră dezvoltată în România de o firmă privată. Lansat public în noiembrie 2025, sistemul se află deja într-un stadiu avansat de dezvoltare și integrează un model de inteligență artificială capabil să adapteze traiectoria și reacțiile în timp real, în funcție de misiune.

Racheta este concepută pentru zbor la altitudini joase, în jur de 50 de metri, urmărind relieful pentru a reduce detectarea radar. Majoritatea componentelor sunt dezvoltate intern: de la fuselaj și plăci electronice până la sistemele de control și infrastructura pe care rulează inteligența artificială. Cu o greutate totală de 55 de kilograme, dintre care 10 reprezintă încărcătura utilă, sistemul este propulsat de un motor turbojet care îi permite să atingă viteze de până la 0,85 Mach și o autonomie estimată la aproximativ 200 de kilometri în versiunea actuală. Pe termen mediu și lung, echipa are în plan extinderea razei de operare până la 500–600 de kilometri, respectiv chiar peste 1000 de kilometri, în funcție de configurațiile viitoare.

În centrul proiectului se află platforma Nemesis AI, un sistem care poate fi antrenat pentru 27 de tipuri diferite de misiuni, de la recunoaștere și identificare de ținte până la pilotaj autonom și analiză complexă a situațiilor din teren. Potrivit lui Mihai Filip, aceste capabilități nu sunt doar teoretice, ci au fost deja testate în contexte reale, inclusiv în zone de conflict din Ucraina şi Orientul Mijlociu.

Mihai Filip și Andrea Nagy

Sahara reprezintă integrarea acestor tehnologii într-un singur sistem. Racheta este gândită să funcționeze autonom inclusiv în condiții dificile, cum ar fi mediile afectate de război electronic, și să execute manevre adaptative în timp real.

„Poate zbura singură, poate zbura în zone unde este electronic warfare și poate face anumite manevre care nu sunt disponibile în ziua de azi la niciun sistem inovativ”, Mihai Filip.

Componentele sistemului au fost deja testate pe segmente, iar echipa lucrează la integrarea completă și la optimizarea algoritmilor de inteligență artificială. Următoarea etapă vizează antrenarea AI-ului pentru controlul complet al zborului, proces care necesită încă zeci sau sute de ore de testare.

„Trebuie doar să asamblăm toată tehnologia într-un singur produs. Fiecare bucățică este testată, racheta în sine este testată și zburată destul de multe ore. Acum se lucrează la partea de a învăța AI-ul să zboare racheta eficient. Mai avem nevoie de câteva zeci sau sute de ore de test”, Mihai Filip.

Una dintre provocările majore rămâne ritmul rapid al evoluției tehnologice, care obligă echipa să își adapteze constant soluțiile. Dacă inițial sistemele dezvoltate erau folosite pentru identificarea vehiculelor militare, între timp proiectele au evoluat spre utilizarea datelor satelitare și analiza contextului operațional la scară largă. În perspectivă, compania ia în calcul chiar dezvoltarea propriei constelații de sateliți.

În opinia antreprenorului, unul dintre avantajele competitive ale sistemului este costul, în comparație cu soluțiile similare dezvoltate în Statele Unite, care pot ajunge la bugete de ordinul sutelor de milioane de dolari anual. De asemenea, el subliniază faptul că produsele dezvoltate de companie au fost testate în condiții reale, nu doar la nivel de concept.

Mihai Filip

Dezvoltarea unor astfel de sisteme ridică inevitabil și întrebări etice. În acest sens, antreprenorul afirmă că tehnologia este concepută cu un mecanism „human-in-the-loop”, astfel încât decizia finală de angajare a unei ținte să aparțină întotdeauna unui operator uman.

„Ca să păstrăm etica și moralitatea, toate sistemele pe care le facem noi au human-in-the-loop”, spune Mihai Filip. „Chiar dacă ținta este blocată de AI, decizia finală rămâne la om.”

În același timp, el admite că tehnologia militară evoluează inevitabil spre integrarea inteligenței artificiale.

„Este foarte clar că orice dispozitiv militar din viitor va avea un layer de AI.”

În ceea ce privește posibila utilizare a sistemului de către armata română, Mihai Filip atrage atenția asupra unor blocaje legislative care îngreunează testarea și adoptarea unor astfel de tehnologii. În lipsa unui cadru adecvat, compania ia în calcul comercializarea produsului în parteneriat cu o firmă din Statele Unite, ceea ce ar putea crește semnificativ costul final pentru eventualii beneficiari din România.

„Am spus de multe ori: vă dăm produsul gratis, testați-l și veniți cu feedback. Dar nici măcar nu există legislația pentru a primi în custodie un astfel de produs.”

De aceea, spune el, cel mai probabil drumul va fi altul.

„Vom vinde produsul în parteneriat cu o companie din Statele Unite; aceasta înseamnă că atunci când va ajunge în final în România, va fi din păcate de 50 de ori mai scump”, Mihai Filip.

În ansamblu, proiectul Sahara conturează ambiția unei companii din Cluj de a intra într-un domeniu dominat de marile puteri tehnologice, mizând pe flexibilitate, costuri mai reduse și testare în condiții reale. Rămâne însă de văzut cât timp îi va lua României, în contextul climatului geopolitic instabil din aceste zile, să își creeze cadrul legislativ necesar pentru a valorifica local tehnologia dezvoltată.