80 de organizații cer Guvernului reintroducerea scutirii de impozit pentru persoanele cu dizabilități

Petiţia oficială a fost transmisă către Administraţia Prezidenţială, Parlamentul României şi Avocatul Poporului.

Articol editat de cristina.rusu, 13 martie 2026, 14:31

Consiliul Naţional al Dizabilităţii din România, alături de opt federaţii naţionale şi peste 80 de organizaţii ale societăţii civile, a transmis o petiţie oficială către Administraţia Prezidenţială, Parlamentul României şi Avocatul Poporului, solicitând reintroducerea facilităţilor fiscale acordate persoanelor cu dizabilităţi.

Cererea principală este revenirea la scutirea de impozit pentru locuinţa de domiciliu şi autoturismul personal.

Organizaţiile solicită revenirea la regimul anterior de protecţie fiscală, care prevedea scutirea integrală de la plata impozitelor locale pentru persoanele cu handicap grav şi accentuat pentru locuinţa de domiciliu, terenul aferent şi un mijloc de transport.

Prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 9/2026, această facilitate a fost modificată. Scutirea integrală a fost înlocuită cu o reducere de 50% pentru persoanele cu handicap grav şi de 25% pentru cele cu handicap accentuat, iar scutirea pentru mijloacele de transport a fost limitată la autoturisme cu capacitate cilindrică sub 2.000 cmc.

Potrivit semnatarilor petiţiei, aceste schimbări reprezintă o diminuare a nivelului de protecţie socială acordat unei categorii deja vulnerabile şi pot avea efecte directe asupra nivelului de trai al persoanelor cu dizabilităţi şi al familiilor acestora.

Impactul social al măsurii

Reprezentanţii organizaţiilor atrag atenţia că pentru multe persoane cu dizabilităţi indemnizaţia de handicap reprezintă singura sursă de venit. Din aceasta trebuie acoperite atât cheltuielile obişnuite de trai, cât şi costurile suplimentare generate de dizabilitate: medicamente, terapii, dispozitive asistive sau transport adaptat. În acest context, introducerea unor obligaţii fiscale suplimentare, chiar şi parţiale, poate însemna acumularea de datorii sau imposibilitatea acoperirii altor cheltuieli esenţiale.

Situaţia este la fel de dificilă pentru familiile monoparentale care au copii cu dizabilităţi. În multe cazuri, părintele unic este nevoit să reducă sau chiar să renunţe la activitatea profesională pentru a asigura îngrijirea copilului, iar veniturile familiei devin dependente în mare măsură de prestaţiile sociale.

Lipsa consultării organizaţiilor reprezentative

Un alt argument invocat este lipsa consultării organizaţiilor persoanelor cu dizabilităţi înainte de adoptarea ordonanţei. Potrivit Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, ratificată de România, statul are obligaţia de a consulta şi implica activ persoanele cu dizabilităţi şi organizaţiile care le reprezintă în elaborarea legislaţiei care le afectează direct. Organizaţiile spun că acest principiu, cunoscut sub formula „nimic despre noi fără noi”, nu a fost respectat în cazul adoptării OUG 9/2026.

Critici şi faţă de alte măsuri sociale

Eliminarea scutirilor de impozit vine în contextul în care indicatorul social de referinţă – baza de calcul pentru 17 prestaţii sociale, inclusiv indemnizaţia persoanelor cu dizabilităţi – nu va fi indexat nici în acest an în funcţie de inflaţie.

Astfel, spun organizaţiile, puterea de cumpărare a veniturilor persoanelor cu dizabilităţi continuă să scadă. În plus, reprezentanţii acestora au atras în repetate rânduri atenţia că fondul pentru dizabilitate, constituit din contribuţiile plătite de companiile care nu respectă obligaţia legală de a angaja persoane cu dizabilităţi, nu este utilizat suficient pentru programe care să sprijine integrarea şi autonomia acestor persoane.

Apel către autorităţi

Prin petiţia transmisă instituţiilor statului, organizaţiile solicită reintroducerea scutirii integrale de impozit pentru persoanele cu handicap grav şi accentuat, analizarea constituţionalităţii prevederilor din OUG nr. 9/2026 şi realizarea unui studiu de impact social privind efectele măsurii. De asemenea, acestea cer consultarea reală a organizaţiilor reprezentative înainte de adoptarea unor măsuri fiscale care afectează direct persoanele cu dizabilităţi.

„Persoanele cu dizabilităţi au drepturi, iar ele trebuie respectate. Aceasta este poziţia noastră”, a declarat preşedintele CNDR, Daniela Tontsch. „Sunt sume de câteva sute, poate până la 1.000–1.200 de lei pe an. Pentru unele familii, aceşti bani pot face diferenţa dintre supravieţuire şi datorii.”

Între timp, ministrul Muncii, Petre Florin Manole, a anunţat un pachet de măsuri cu impact social, din care făceau parte fonduri pentru ajutarea familiilor monoparentale sau a familiilor cu copii cu dizabilităţi. Promisiunea s-a dovedit însă timpurie: în proiectul de buget anunţat recent de Guvern nu sunt prevăzute sume pentru a acoperi pachetul de măsuri sociale.

Andrea Nagy

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, X și instagram.