Incluziv: ROeID, identitatea digitală a românilor, exclude persoanele cu deficienţe de vedere

Un nevăzător nu își poate crea identitate în ROeID fără ajutor, iar sistemul îi blochează autentificarea.

Articol editat de cristina.rusu, 12 martie 2026, 15:44

Uneori când Statul Român se apucă de digitalizare, treaba merge ca-n poveste: nici călare, nici pe jos. Un tânăr nevăzător se luptă de un an de zile ca autorităţile să accesibilizeze şi pentru cei cu deficienţe de vedere o aplicaţie care s-ar presupune că ne uşurează viaţa. Până acum, ceea ce a reuşit se încadrează destul de bine în vorba aceea spusă în glumă: „S-a rezolvat, nu se poate”.

Aplicaţia ROeID este concepută ca o identitate digitală a cetățeanului român. Prin intermediul aplicației se pot plăti taxe și impozite, se pot solicita certificate pentru semnătură digitală, pot fi accesate servicii consulare sau informații despre contribuțiile sociale și de sănătate. De asemenea, utilizatorii pot obține documente precum extrasul de cazier judiciar și pot folosi diverse servicii online ale administrației publice.

Pentru persoanele cu dizabilități vizuale, o astfel de aplicație ar putea însemna acces la servicii administrative fără deplasări la ghișeu. În practică însă, procesul de verificare a identității este greu de parcurs fără vedere.

Florian Ionașcu, un tânăr nevăzător, spune că procedura de configurare a identității digitale presupune mai multe etape care nu pot fi realizate independent de o persoană nevăzătoare.

„Pentru a-ți configura identitatea digitală în ROeID trebuie să faci un selfie, o fotografie cu cartea de identitate, o fotografie cu tine și cu cartea de identitate și să citești un text afișat pe ecran într-un timp foarte scurt”, explică el.

Problema este că o persoană nevăzătoare nu poate face singură aceste fotografii și nici nu poate parcurge procesul fără ajutor. Iar atunci când încearcă să primească sprijin, operatorul uman însărcinat cu verificarea detectează prezența unei alte persoane și blochează autentificarea.

Florian Ionașcu spune că a încercat să explice situația reprezentanților Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), instituția care administrează aplicația. Răspunsul primit a fost că procedura nu poate fi modificată.

„Știm, empatizăm. Asta e procedura”, i s-a transmis.

El a propus introducerea unei soluții simple: o funcție de video-call cu un operator, care să poată ghida utilizatorul în timpul procesului de verificare a identității.

„Nu poți să îți configurezi aplicația singur, dar ai putea lua legătura cu un operator din call-centerul ADR care să îți spună cum să ții buletinul sau cum să ții capul”, explică tânărul. Soluţia deocamdată a fost refuzată.

După ce nu a reușit să își creeze identitatea digitală, Florian Ionașcu a încercat să aducă problema în atenția autorităților. El a participat la un eveniment organizat în Parlament pe 3 decembrie 2025 de Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului și de Comisia IT din Senat, unde a vorbit despre dificultățile întâmpinate de persoanele nevăzătoare. Intervenţia nu a avut însă nicio urmare.

Recent, deputatul Marius Alexandru a depus o interpelare către minister și către Autoritatea pentru Digitalizarea României privind accesibilitatea aplicației, la care se aşteaptă un răspuns în termen de 30 de zile.

Tânărul spune că ar exista și alte soluții tehnice pentru simplificarea autentificării. De exemplu, utilizatorii care au deja cont pe ghiseul.ro au trecut printr-un proces de verificare a identității și ar putea folosi acea validare pentru accesul în ROE-ID.

„Dacă te poți conecta în ghiseul.ro, te-ai putea conecta prin intermediul lui și în ROeID”, explică el.

Necesitatea unei identități digitale accesibile devine tot mai importantă, deoarece tot mai multe servicii publice se mută online.

De exemplu, din martie anul trecut, prin contul de utilizator de pe ghiseul.ro pot fi cumpărate online titluri de stat Tezaur. Dacă între timp cardul folosit la subscriere expiră, actualizarea lui se poate face doar prin conectarea la ghiseul.ro cu ROeID.

Între timp, cadrul legal european obligă statele membre să îmbunătățească accesibilitatea serviciilor digitale. Actul European pentru Accesibilitate, intrat în vigoare în iunie 2025, stabilește standarde minime pentru accesul persoanelor cu dizabilități la servicii digitale.

Directiva a fost deja transpusă în legislația națională, însă normele de aplicare ar fi trebuit adoptate în termen de 120 de zile. Acestea nu se află nici acum în dezbatere publică, ceea ce lasă loc unor interpretări și întârzieri în implementarea reală a accesibilității.

Andrea Nagy

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, X și instagram.