Românii au mai multă încredere în ONG-uri decât în partide, dar opiniile devin tot mai polarizate

Un Barometru al Opiniilor despre Societatea Civilă, realizat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile.

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 13 februarie 2026, 14:37

Românii continuă să aibă mai multă încredere în organizațiile neguvernamentale decât în partide politice sau sindicate, însă atitudinile devin tot mai polarizate.

Conform celei mai recente ediţii a Barometrului Opiniilor despre Societatea Civilă (BOSC), realizat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, 49% declară că au încredere în ONG-uri, în același timp însă procentul celor care spun că nu au deloc încredere în organizații aproape s-a dublat în ultimul deceniu. Această evoluție sugerează o opinie publică mai fragmentată, influențată de discursul politic și de tensiunile din spațiul public din ultimii ani.

ONG-urile, considerate esențiale pentru democrație

Studiul arată că 62% dintre români cred că o societate democratică nu poate funcționa fără ONG-uri. Şase din zece respondenți consideră că organizațiile neguvernamentale se implică acolo unde statul nu reușește să producă schimbări, semn că publicul le recunoaște rolul de „suplinitor” sau de corector al instituțiilor publice.

Pe de altă parte, cresc și atitudinile critice: mai mulți respondenți cred că unele ONG-uri urmăresc interesele propriilor membri sau că ar fi fost înființate pentru a evita plata unor taxe.

Mircea Kivu: „Avem o veste bună și una proastă”

„Practic, în ultimele trei ediții ale studiului, procentajul celor care spun că au încredere în organizațiile neguvernamentale oscilează în jurul a 50%. Această cotă este bună, dacă o comparăm cu încrederea în sindicate sau partide politice. Pe de altă parte jumătatea cealaltă a respondenților include tot mai mulți care declară că nu au deloc încredere. Avem o veste bună și una proastă: cota de încredere este ridicată și constantă, dar se acumulează o aversiune destul de activă”, explică sociologul Mircea Chivu.

Potrivit sociologului, în ultimii cinci ani în opinia publică au intervenit modificări substanţiale, care au afectat modul în care publicul percepe organizaţiile neguvernamentale:

Au fost şi o serie de atacuri îndreptate împotriva organizaţiilor, chiar încercări la un moment dat din partea oficialităţilor de a reduce posibilitatea acestor organizaţii de a obţine fonduri. S-a accentuat un curent care este nefavorabil a tot ceea ce înseamnă societate modernă “a fi progresist” a devenit aproape un termen peiorativ, Inclusiv pe scena politică am observat ascensiunea unor forţe care se opun acestor tendinţe. Ori ştim că multe din organizaţiile neguvernamentale promovează o societate mai deschisă, orientarea spre valori mai inclusive”, Mircea Chivu.

Tinerii, mai deschiși către asociere

Datele arată diferențe generaționale: tinerii sunt mai deschiși față de ONG-uri și participă mai frecvent la activități civice. În general, implicarea începe cu forme mai simple – donații pentru cauze umanitare, pentru biserică sau pentru media independentă, semnarea de petiții – dar poate evolua către voluntariat sau activism.

“Oamenii au tendinţa oarecum normală să recurgă întâi la forme mai simple de angajare, cum ar fi să facă o donaţie. E de studiat însă dacă acestea sunt doar prime forme de angajare sau le înlocuiesc complet pe celelalte. Poate că şi organizaţiile neguvernamentale au o parte de vină. Ele s-au specializat şi fiecare şi-a găsit un domeniu de activitate, pe care o practică cu oameni care deja sunt activişti vechi, cu experienţă. Ele au nevoie însă de resurse pentru a-şi duce acţiunile la bun sfârşit, tocmai de aceea comunicarea lor se îndreaptă adesea mai degrabă spre atragerea de resurse decât spre atragerea de participare”, consideră Mircea Chivu.

Aproape două treimi dintre români cunosc posibilitatea redirecționării a 3,5% din impozitul pe venit către organizații civice, iar ponderea celor care folosesc acest mecanism este în ușoară creștere.

Impact perceput mai ales asupra beneficiarilor direcți

Un alt aspect relevant este percepția impactului: publicul consideră că ONG-urile au un efect vizibil mai ales asupra beneficiarilor direcți ai serviciilor lor, mai puțin asupra propriei vieți cotidiene. Această distanță poate explica de ce implicarea formală rămâne limitată pentru o parte a populației.

În același timp, sociologul avertizează asupra riscului de nișare:

“Încurajator este faptul că organizaţiile neguvernamentale într-un fel sau altul sunt tot mai prezente în relaţia cu cetăţenii. Pe de altă parte există un risc de nişare: adică există zone ale societăţii în care creşte prezenţa organizaţiilor neguvernamentale, în timp ce avem alte zone, de exemplu comunităţi rurale, în care acestea sunt aproape absente”, Mircea Chivu.

Datele cercetării

BOSC 2025 face parte dintr-o serie de sondaje derulate în 2010, 2016 și 2023, menite să urmărească evoluția percepțiilor românilor despre societatea civilă.

Cercetarea a fost realizată în perioada 15–25 octombrie 2025, pe un eșantion național de 1.017 persoane adulte selectate prin metoda Random Digit Dialing. Interviurile au fost realizate telefonic, datele fiind ponderate după sex, vârstă, nivel de educație, mediu de rezidență și regiune, pe baza datelor INS. Marja maximă de eroare este de ±3,1 puncte procentuale.

ONG-urile rămân aşadar un pilon important al democrației românești, dar climatul public tot mai tensionat alimentează o polarizare care ar putea influența pe termen lung relația dintre societatea civilă și cetățeni.

Andrea Nagy

Foto: Pexels

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, X și instagram.