Riscurile expunerii online: Furtul de identitate în era AI
Postările cu copii și datele biometrice pot fi folosite abuziv prin AI și deepfake-uri.
Articol editat de cristina.rusu, 13 februarie 2026, 12:17
Săptămâna aceasta a fost sărbătorită Ziua Siguranței pe Internet (Safer Internet Day), o inițiativă globală organizată de rețeaua INSAFE pentru a promova utilizarea responsabilă a internetului, vizând în special siguranța online a copiilor și adolescenților. Sunt multe unghiuri din care putem analiza acest fenomen.
Riscuri la care ne supunem când postăm vocea copiilor noștri în online sau când oferim datele noastre biometrice diverselor aplicații.
Practic, postările personale pe rețelele sociale și aici nu mă refer doar la date explicite, ci și la materiale video sau foto, sunt o așa-zisă uşă deschisă pentru infractori.
În prezent, cu ajutorul inteligenței artificiale pot să fie create materiale video, foarte realiste în care este folosită vocea sau imaginea unei persoane sau a copilului pe care îl postăm în online.
Acest aspect trebuie avut în vedere și atunci când ni se cere acordul de utilizare a imaginilor copilului nostru, de către instituțiile de învățământ. Astfel, fotografiile copiilor pot fi utilizate pentru a crea profiluri false, iar informaţiile despre şcoală pot facilita urmărirea fizică.
Gina Pop, șeful Biroului de Prevenție a Criminalității din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Cluj:
“Tentația de a posta pe rețelele sociale fotografii personale, în care apar și copiii, poate fi uneori mare. Sunt părinți care nu văd nicio problemă într-o astfel de expunere, însă atragem atenția asupra implicațiilor. Pornind de la motivul pentru care alegem să postăm astfel de fotografii și terminând cu modul în care aceste imagini pot fi la un moment dat folosite de către cei care au acces (iar odată postate pe Internet, aproape că nu mai există control cu privire la cine le poate prelua).
De ce publicăm fotografii cu copiii noștri pe rețelele de socializare
Postând fotografii cu cei mici, furnizăm mai mult decât simple imagini, dând de fapt informații despre preferințele vestimentare sau culinare, despre traseul copilului către școală, către locul de joacă etc., despre prietenii pe care-i are, și îi putem transforma pe copii în potențiale ținte.
Pe lângă expunerea din motive nevinovate întâlnim și acțiunile premeditate ale anumitor părinți care își transformă copiii în surse de venit.
Mă refer la cei care își transformă copilul în așa-numitul copil influencer. Părintele intră într-un curent care se numește sharenting, adică share și parenting. Pur și simplu părintele transferă către public tot ceea ce face acest copil, de la cele mai mici vârste și până la vârste mai mari, când copilul începe să conștientizeze.
Părinții trebuie să dea dovadă de o foarte mare responsabilitate cu privire la dreptul copilului la intimitate, ori gândindu-ne la multiplele riscuri pe care deja le-am enunțat anterior. Este absolut necesar ca pentru cei care se pregătesc să devină părinți, cei care au copii mici, preșcolari, să fie antrenați deja în ceea ce privește protecția copilului în societate.
Atenția la acordul pe care îl dați instituțiilor de învățământ
Părinții ar trebui să știe că unitățile de învățământ nu pot publica fotografii în care apar copiii decât cu acordul părinților. Iar grădinițele și școlile au, de obicei, acest acord, pentru că părinților li se prezintă formulare pe care le semnează. În cazul în care nu sunteți de acord ca fotografii în care este surprins copilul dumneavoastră să fie distribuite în mod public va trebui să transmiteți această opțiune.
Amprenta digitală rămâne, plus faptul că, în momentul prezent, cu ajutorul inteligenței artificiale pot să fie create fel de fel de filmulețe folosindu-se vocea copilului, folosindu-se imaginea copilului. Sunt deja cunoscute cazuri din România din diferite școli în care colegi au fabricat filmulețe cu tentă sexuală la adresa unor colege, evident, care nu erau adevărate, dar le-au prejudiciat acestora imaginea socială, personală în cadrul societății.
Inteligența artificială (AI) a avansat în ultimii ani, permițând crearea de videoclipuri și imagini extrem de realiste. În prezent, aceste tehnologii sunt folosite în principal pentru divertisment, însă un aspect negativ îl reprezintă faptul că acestea pot fi utilizate ca un instrument de inducere în eroare a oamenilor, cu scopul de a obține câștiguri financiare nelegale.”
În multe situații, materialele realizate cu Inteligența Artificială, mă refer la cele foto și video, nu sunt perfecte.
Chiar dacă clipitul ochilor a fost îmbunătățit, la videoclipurile false, mișcarea buzelor este în continuare imperfectă, am aflat de la Gina Pop:
„Deepfake-urile (videoclipuri false create cu AI) și imaginile generate artificial au devenit instrumentele preferate ale autorilor infracțiunilor din domeniul criminalității informatice, promovate masiv pe rețelele de socializare.
Mai mult, tentativele de fraudă cu deepfake sunt foarte răspândite pe fondul avansării tehnologiei bazate pe inteligență artificială.
În acest sens, recomandăm prudență și oferim mai multe măsuri de contracarare și protecție privind recunoașterea unui videoclip sau o fotografie făcută cu inteligența artificială:
1. Trebuie verificat clipitul ochilor → în multe deepfake-uri vechi, clipitul era anormal, însă, acest aspect a fost îmbunătățit considerabil.
2. Mișcările buzelor și sincronizarea cu sunetul → adesea nu sunt perfecte.
3. Iluminarea și umbrele → verifică dacă lumina de pe față se potrivește cu fundalul;
4. Reflexii în ochi și dinți → adesea lipsesc sau sunt nenaturale;
5. Mâini și degete → încă o slăbiciune majoră a multor modele A.I. – aspectul degetelor este anormal, ori sunt prea multe sau prea puține;
6. Căutați → pete ciudate, blur în jurul feței, tranziții nenaturale;
7. Fundal inconsistent sau obiecte topite;
8. Ochi asimetrici sau pupile anormale;
9. Păr anormal sau îmbrăcăminte care nu are sens fizic;
10. Aspecte ale unor obiecte sau bunuri din videoclip sau imagine care par deformate”
Așadar, fiecare fotografie sau video postate pe reţelele sociale pot deveni piese în puzzle-ul furtului de identitate. Cu ajutorul AI pot fi furate cu ușurință frânturi din identitatea unei persoane.
Infractorii cibernetici colectează informaţii aparent nevinovate: fotografii cu bilete de avion, carduri de acces, documente din fundalul unei imagini, locaţii frecventate, pentru a reconstitui identitatea victimei. Și asta nu e tot. Filtrele amuzante tot mai atractive, aplicaţiile de editare foto sau cele de recunoaştere facială colectează adesea date biometrice sensibile: amprente faciale, scanări ale irisului, geometria feţei, iar spre deosebire de o parolă, datele biometrice nu pot fi schimbate.
Îngăduirea colectării acestora poate avea consecințe grave precum: acordarea de acces neautorizat la conturi bancare sau dispozitive online, creare de deepfake-uri realiste pentru şantaj sau fraudă și altele.
Identitatea digitală este la fel de valoroasă ca cea fizică! Protejaţi-o cu aceeaşi responsabilitate. Limitaţi expunerea publică a fotografiilor personale şi ale copiilor. Verificaţi permisiunile aplicaţiilor înainte de instalare. Evitaţi aplicaţiile care solicită date biometrice, fără justificare clară și activaţi setările de confidenţialitate pe toate platformele sociale.
Alina Nechita
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, X și instagram.
