Incluziv: Braille nu e suficient

Peste 120 de manuale STEM vor fi accesibilizate pentru elevii nevăzători.

Articol editat de cristina.rusu, 4 februarie 2026, 13:48

Mii de elevi şi studenţi nevăzători din România pornesc cu un handicap invizibil atunci când vine vorba de disciplinele STEM, din cauza lipsei de manuale accesibile.

Matematica, fizica sau chimia rămân, pentru mulţi dintre ei, materii foarte greu de parcurs, în contextul în care alfabetul Braille, deşi esenţial în educaţia nevăzătorilor, nu e potrivit pentru aceste discipline.

Despre această realitate, dar şi despre soluţiile concrete pe care tehnologia le face astăzi posibile, discutăm cu Mircea Bucur, expert în accesibilizarea informaţiei la Fundaţia Cartea Călătoare, care se pregăteşte să lanseze un centru de accesibilizare a manualelor STEM pentru nevăzători.

„Toate manualele STEM includ formule matematice, iar multe dintre ele sunt bidimensionale şi folosesc o gamă foarte largă de simboluri”, explică Mircea Bucur. Problema nu este doar complexitatea conţinutului, ci şi lipsa unei standardizări clare, cel puţin până recent. Timp de mulţi ani, în România au coexistat mai multe sisteme de notare matematică în Braille pentru nevăzători, diferite de la o şcoală specială la alta, ceea ce făcea aproape imposibilă o abordare unitară în privinţa manualelor. Abia în urmă cu aproximativ şapte ani a început implementarea codului matematic creat în Marea Britanie, considerat aproape universal.

Chiar şi aşa, soluţia tipăririi în Braille s-a dovedit rapid nepractică. „Am tipărit manuale de matematică până la clasa a IV-a, dar un singur manual înseamnă trei volume Braille. Nu încape într-un ghiozdan”, spune Mircea Bucur. Pe măsură ce elevii avansează în clasele mai mari, volumul de material creşte exponenţial. „Dacă ne-am baza exclusiv pe Braille, ar trebui să mergem cu roaba la şcoală.” Experienţa este una personală: Mircea Bucur a absolvit matematica şi, pentru a se putea pregăti, a fost nevoit să-şi tipărească singur cursurile. „Am ajuns la vreo doi metri cubi de hârtie Braille”, povesteşte.

Această realitate l-a determinat să caute alternative digitale, multă vreme însă conversia formulelor din manuale se făcea bucată cu bucată, un proces extrem de lent şi de laborios. Apariţia inteligenţei artificiale a schimbat însă radical datele problemei. „Inteligenţa artificială a uşurat enorm procesul de conversie şi ne-a permis să ne gândim să extindem procesul de conversie a manualelor într-un format digital, ocolind astfel volumul uriaş de hârtie Braille”, Mircea Bucur.

Soluţia propusă de Fundaţia Cartea Călătoare porneşte de la ideea că matematica şi ştiinţele exacte pot fi „ascultate”, nu doar citite tactil. Formulele sunt transformate într-un limbaj liniar, uşor de parcurs cu un cititor de ecran, iar tabelele sau matricile sunt structurate astfel încât să poată fi explorate logic. Rezultatul este un manual complet într-un fişier Word, la care se adaugă, atunci când este necesar, o anexă cu descrieri ale imaginilor, realizate cu ajutorul inteligenţei artificiale. Aceste descrieri îi ajută pe elevi să înţeleagă fenomene fizice sau chimice şi să rezolve exerciţii.

Deşi învăţarea tactilă rămâne importantă, Mircea Bucur subliniază şi avantajele soluţiei digitale: viteza mai mare de parcurgere a informaţiei, posibilitatea de a căuta rapid termeni sau referinţe şi o navigare mult mai eficientă decât în volumele tipărite în Braille. Procesul tehnic este complex: manualul este scanat, trecut printr-un software specializat în recunoaşterea formulelor matematice, apoi procesat cu o aplicaţie dezvoltată în cadrul fundaţiei, numită Municode. Fişierul rezultat este corectat manual, iar imaginile relevante sunt descrise cu ajutorul unui asistent AI. Beneficiarii sunt apoi instruiţi să-şi configureze corect cititoarele de ecran, astfel încât să fie citite toate simbolurile utilizate. În plus, fundaţia a dezvoltat şi o aplicaţie care transformă tastatura obişnuită într-una capabilă să introducă peste 400 de simboluri matematice.

Un alt obstacol important ţine de instruire. Mulţi profesori, fie din învăţământul de masă, fie din cel special, nu au competenţele necesare pentru a lucra cu astfel de materiale. Mircea Bucur este însă optimist: „Am creat toată documentaţia necesară, atât pentru nevăzători, cât şi pentru văzători. Cu siguranţă vom găsi proceduri de instruire pentru cei care doresc să lucreze cu aceste manuale.”

Fundaţia face un apel direct către elevii cu deficienţe de vedere: cei care au nevoie de manuale STEM accesibilizate sunt încurajaţi să trimită cereri concrete, pentru a fi prioritizate manualele de care au nevoie imediat. Proiectul este gândit pe o perioadă de 18 luni, timp în care echipa îşi propune să accesibilizeze peste 120 de manuale. Sunt vizate toate clasele şi principalele discipline STEM, inclusiv culegerile auxiliare. În prezent, fundaţia lucrează deja punctual cu trei copii cu deficienţe de vedere, cărora le accesibilizează toate manualele, inclusiv cele de matematică şi ştiinţe.

Idealul este ca aceste manuale să poată fi descărcate liber, exact aşa cum elevii văzători le accesează de pe site-ul Ministerului Educaţiei. Deocamdată, proiectul este susţinut din sponsorizări, însă Mircea Bucur speră ca, odată ce rezultatele vor fi vizibile, autorităţile să se implice direct. Tehnologia există, soluţiile există. Mai e nevoie doar de voinţă.

Andrea Nagy

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, X și instagram.