Poemele de luni: Lucian Vasiliu
Opera sa a fost tradusă și publicată în volume individuale, antologii și reviste.
Articol editat de Bianca Câmpeanu, 26 ianuarie 2026, 16:03
“Încerc să țin piept
unui val
visat
de cititoare –
pluton de execuție
Mă asaltează
cu brațele lor senzuale
tatuate
cu versuri obscene
Îmi solicită autografe
pe sulița
care tocmai s-a înfipt
în inima
unei inefabile nopți
Shakespeare”,
ne atrage spre o lume inedită a versurilor, poetul, prozatorul, publicistul, editorul, managerul cultural, Lucian Vasiliu, născut la 8 ianuarie 1954, în comuna Puiești, județul Vaslui.
După absolvirea liceului și a Școlii Postliceale de Biblioteconomie din București în anul 1974, obține licența la Facultatea de Filologie, secția română-franceză a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași în 1981. Totodată a urmat cursuri de management cultural la Bruxelles în anul 1992.
Lucian Vasiliu a activat ca bibliotecar, profesor, muzeograf, editor și manager cultural, fiind implicat activ în viața culturală a orașului Iași, în cadrul Muzeului Național al Literaturii Române Iași a deținut diverse funcții, inclusiv cea de director.
Din anul 1990 a fost director și redactor-șef al prestigioasei reviste Dacia literară. În anul 2015 a fondat publicația lunară de cultură Scriptor, editată de Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Iași și Muzeul Național al Literaturii Române Iași, cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Iași, sub protecția Editurii Junimea. A condus această revistă ca redactor-șef până în 2024 și a fost, de asemenea, directorul editurii Junimea.
Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Iași, al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova și al PEN Clubului Român.
A publicat diverse volume de poezie dintre care amintim selectiv: Mona – Monada, Despre felul cum înaintez, Fiul Omului, Mierla de la Casa Pogor – antologie, Dincolo de disperare, Lucianograme, Atelier de potcovit inorogi, Confort II îmbunătățit – împreună cu Ioan Es.Pop, Cod numeric personal, Fragmonade, O sută și una de poezii, Meteorolog de serviciu, dar și proză, publicistică, dialoguri, documentare: Să alergăm împreună, Grenade și îngeri, Sciatica de Copou, Dialoguri televizate cu Cezar Ivănescu, Ștefan, preot de țară, Haimanaua Singurătate. Dialog epistolar inedit cu poetul Aurel Dumitrașcu, Iașii care sunt și nu mai sunt și multe altele.
Opera sa a fost tradusă și publicată în volume individuale, antologii și reviste în țări precum Anglia, SUA, Rusia , Macedonia de Nord, Serbia, China, Franța, Grecia, Spania, Italia, Israel, Slovacia.
Lucian Vasiliu este laureat al multor premii literare: Premiul Uniunii Scriitorilor din România de mai multe ori, Premiul Academiei Române, Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera Omnia, Premiul „Poesis”, Premiul „Convorbiri Literare”, Premiul „Ateneu” , Premiul Festivalului Internațional „Lucian Blaga”, Premiul Festivalului Internațional „Serile de poezie de la Curtea de Argeș”, Managerul cultural al anului, titlu acordat pentru activitatea la Muzeele Literare Ieșene și revistele conduse.
Este cetățean de Onoare al municipiilor Bârlad și Botoșani și a obținut distincția Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Cavaler, Categoria A – Literatură, acordat de Președinția României în anul 2004.
“Amestecul surprinzător și aproape patetic de emoție și ironie, de nostalgie și deriziune, de jocuri de cuvinte și termeni religiosi face din poezia lui nu doar o voce distinctă, inconfundabilă în concertul generației, ci și o melodie, în același timp preclasică și dodecafonică, neliniștitoare”, îi surprinde esența omogenă și paradoxală a scriiturii, poeta Ana Blandiana iar Alexandru Vintilă este de părere că “Lucian Vasiliu este un poet care provoacă limbajul și își proiectează scenariile poetice într-un registru mitologic. Totodată, aura livrescă îi conferă o particularitate recognoscibilă. E un poet care își calibrează cu atenție retorica. Din această perspectivă, scriitorul e un histrion care știe să își comunice poezia, viața filtrată literar.”
“Mi-a plăcut și-mi place să citesc. Consider că din toate diplomele pe care le dețin, cea de cititor mă reprezintă cel mai bine” iar acest lucru derivă din calitatea lirică pe care poetul ne-o dăruiește cu altruism.
Mona-Monada (V)
Ea mă prezinta tuturor: „veritabil eretic” –
înaintează serafică prin mulțime indicând
capul meu bărbos (pasaj biblic)
pe care il ține în extaz pe tava de argint.
Mă ofer dansului exotic.
Brusc se sting luminile:
alcătuim fericitul cuplu
al întunericului eminamente primordial.
Dansăm
murmurând melodia „A, Amsterdam”.
Resimt mușcătura sânilor tari.
Șarpele se insinuează treptat
la Est de Eden.
Nimicurile dau foc imaginației în pagină.
Navighez
între eroare și adevăr între instinct și rațiune între fratele mort și fratele viu:
gura ei este gura unei nespus de frumoase morți
ȘAPTE
Cu șapte degete la mâna dreaptă
m-am născut,
dar nu mai am decât
UNUL,
prin care vă descriu aceste fapte:
Șapte femei am iubit
dar numai UNA era Regină —
în amintirea ei nu dorm șapte zile,
timp în care sufletul mi se închină
Am scris șapte poeme fundamentale,
dar tuturor le-am dat foc:
am salvat de la incendiu
doar UN cuvânt
Șapte funii spânzură în ceruri.
Trag șapte clopote, dar nu aud decât
UNUL
Șapte vieți am parcurs:
din toate s-a ales praful
pe care cu grijă
îl scuturați de pe haine.
Ana Herța
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, X și instagram.