Cine câștigă și cine pierde din acordul UE–Mercosur, explică Adrian Oros
Există riscuri și decizii-cheie în așteptarea verdictului Curții Europene.
Articol editat de Andreea Leonid, 22 ianuarie 2026, 11:48 / actualizat: 22 ianuarie 2026, 14:33
Peste 4.000 de fermieri din mai multe state europene, dintre care aproximativ 200 din România, au protestat, în urmă cu două zile, în fața sediului Parlamentului European, față de acordul de liber schimb dintre Uniunea Europeană și blocul Mercosur (Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay). Principala lor temere este că deschiderea pieței europene pentru produse agricole din America de Sud ar putea duce la falimentarea fermelor locale și ar afecta grav agricultura europeană.
Fermierii români reclamă, în plus, lipsa consultării înainte de semnarea acordului și spun că nu pot concura cu produse mai ieftine, obținute în condiții diferite de cele impuse în Uniunea Europeană. Nemulțumirile au ajuns și pe agenda politică: 334 de eurodeputați, dintre care 16 români, au votat pentru trimiterea acordului la Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru analiză. Decizia ar putea întârzia intrarea în vigoare a acordului cu până la doi ani.
Despre implicațiile acestui vot și despre mizele reale ale acordului UE–Mercosur am discutat cu profesorul Adrian Oros, vicepreședinte al Colegiului Medicilor Veterinari din România și fost ministru al Agriculturii.
„În 9 ianuarie 2026 s-a dat un vot în Consiliul Uniunii Europene în favoarea acordului, dar nu pentru intrarea lui în vigoare. Urma să fie discutat și ratificat în Parlamentul European. Dacă era ratificat acolo, chiar și cu intrarea în vigoare, dar cu clauzele de salvgardare pregătite de Parlament, situația era mult mai bună decât acum”, explică Adrian Oros.
În Consiliul UE acordul a fost susținut de 21 de state, cinci au votat împotrivă, iar Belgia s-a abținut. Potrivit lui Adrian Oros, există acum două scenarii: fie acordul este amânat până la decizia Curții de Justiție, ceea ce ar putea bloca beneficiile economice preconizate, fie devine un acord provizoriu, fără ratificarea Parlamentului European. În acest al doilea caz, clauzele de salvgardare — considerate esențiale pentru fermieri și consumatori — nu ar mai putea fi aplicate.
Cea mai importantă dintre aceste clauze vizează respectarea standardelor europene de siguranță alimentară:
„Asta înseamnă controale mai stricte la importuri, verificări sanitar-veterinare, mai multe audituri și toleranță zero pentru anumite reziduuri de pesticide pe care noi, în Europa, nu le folosim”, subliniază fostul ministru. În plus, Parlamentul European a susținut alocarea unei sume suplimentare de aproximativ 45 de miliarde de euro, după 2028, pentru sprijinirea fermierilor afectați de acord.
O altă sursă de tensiune este lipsa de informare. Deși negocierile durează de 26 de ani, discuțiile publice au început abia recent:
„În decembrie anul trecut, asociațiile de fermieri au aflat de intenția de a se semna acordul și de atunci a început lobby-ul. În Franța, unde fermierii sunt foarte influenți, opoziția politică s-a coagulat în jurul lor, iar guvernul a fost nevoit să voteze împotrivă”, explică Adrian Oros.
Diferențele de poziție dintre statele membre au și o explicație economică. Producția industrială a Uniunii Europene este de aproximativ 6.000 de miliarde de euro, de peste 11 ori mai mare decât producția agricolă, care se ridică la circa 540 de miliarde de euro:
„Acordul ar putea aduce o creștere a exporturilor UE de aproximativ 50 de miliarde de euro anual și ar crea în jur de 440.000 de locuri de muncă”, spune Adrian Oros. Din această perspectivă, majoritatea statelor au considerat acordul benefic pentru economia europeană în ansamblu.
Impactul asupra agriculturii ar fi însă concentrat în anumite sectoare. Cotele de import negociate prevăd, de exemplu, 29.000 de tone de carne de vită anual (1,5% din producția UE), 25.000 de tone de carne de porc (0,1%) și 185.000 de tone de carne de pasăre (1,3%):
„Sunt segmente care vor fi afectate și este normal ca fermierii să fie despăgubiți. Nu poți lua o decizie pentru întreaga economie fără să compensezi sectorul care pierde”, afirmă fostul ministru.
O temă sensibilă rămâne cea a organismelor modificate genetic și a pesticidelor. Deși legislația europeană nu permite cultivarea plantelor modificate genetic, UE importă produse provenite din țări care le folosesc:
„Mulți fermieri vorbesc despre ipocrizie: noi nu avem voie să folosim aceste tehnologii, dar importăm produse obținute astfel. Europa trebuie să-și asigure atât securitatea alimentară (adică hrana să fie suficientă), cât și siguranța alimentară”, avertizează Adrian Oros.
În final, fostul ministru subliniază că politicile europene vor continua să fie ajustate:
„Scopul final trebuie să fie protejarea agricultorilor, dar mai ales a consumatorilor europeni. Controalele nu trebuie să existe doar pe hârtie, ci să se aplice în mod real, la nivelul fiecărei țări”, Adrian Oros.
Puteți urmări AICI întreaga discuție cu fostul ministru Adrian Oros.
Tiberiu Crişan / articol transcris de Andrea Nagy
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, X și instagram.
